Copil decedat într-un sistem în comă

În sistemul de sănătate din R. Moldova persistă un șir de carențe care cauzează decesul pacienților pe patul de spital. Lipsa de comunicare dintre medic și pacient, insuficiența resurselor tehnice în instituțiile medicale și lipsa de specialiști sunt doar câteva probleme sesizate de medici și pacienți. Inexistența unei legi a malpraxisului în R. Moldova face ca medicii să se simtă nesiguri, iar pacienții să evite raportarea cazurilor de eroare medicală.

La 11 februarie, curent, un copil de 8 ani a fost internat la Spitalul Raional din Rezina, având acuze de vomă, cefalee, slăbiciune generală. La 12 februarie, pacienta a decedat. Cazul a reamintit opiniei publice despre lacunele din sistemul de sănătate din R. Moldova, dar și despre imperfecțiunea legislației.

Comunicarea eficientă ar fi schimbat lucrurile

Mama fetei decedate, Angela Lis, consideră că, la internarea fiicei sale, medicii nu au estimat imediat gravitatea cazului și nu și-au pus întrebări legate de motivele agravării stării de sănătate a fetiței. „Cred că fiecare spital și fiecare medic trebuie să-și cunoască capacitățile și ce poate întreprinde în fiecare caz aparte”, spune femeia. Ea mai crede că, atunci când un spital nu poate trata un caz de boală, acesta trebuie să apeleze la alte spitale care o pot face. „Cea mai mare greșeală a fost că au încercat cu puterile lor să trateze, dar nu au avut cu ce, nici capacități, nici cunoștințe, nici competență”, spune mama fetiței. Ea crede că lucrurile ar fi putut derula altfel, dacă spitalul ar fi recunoscut că nu poate trata cazul și că e necesar să apeleze alte spitale. Femeia spune că, în sistemul de sănătate de la noi, lipsește comunicarea eficientă dintre medici și rudele pacienților. În cazul lor, medicii le-ar fi spus că starea copilei era sub control, până la momentul în care au chemat aviația sanitară. „Ne spuneau că totul e bine, că situația e sub control, că parametrii vitali sunt în normă. Așa au continuat până au apelat la Aviasan. Nu înțeleg, dacă au făcut ceva inițial și au încercat să camufleze, sau chiar nu au putut estima starea copilului?”- se întreabă femeia.

Nina Postu, directoarea Spitalului Raional Rezina, afirmă că, în sistemul de sănătate, lipsește comunicarea. Din acest motiv, oamenii uneori ezită să se adreseze la medic. Există și o agresivitate dintre comunitate și medicină. „Pacientul varsă necazurile sociale în prag, când se adresează la medic, medicii se revoltă și ei. A doua oară, pacientul e mai rezervat când trebuie să se adreseze la medic”, a precizat Postu. O altă cauză de evitare a medicilor ar fi rândurile mari la medic și programările tardive. „Există câte un medic specialist în raion, iar medicii de familie cumulează prin sate”, spune Postu, argumentând că această situație reduce din calitatea asistenței medicale acordate.

Medicii sunt ajutorii lui Dumnezeu în salvarea oamenilor

Angela Lis crede că, pentru ca sistemul medical să funcționeze bine, medicii nu ar trebui să meargă la serviciu numai pentru salariu. „E o profesie dată de Dumnezeu, ca medicii să fie ajutorii Lui în salvarea oamenilor. Dacă nu ești dedicat în totalmente, dar activezi doar ca să-ți scoți banii investiți în studii sau doar pentru ca să-ți crești familia și copiii, tu, ca medic, nu vei face față situației din sistem”, zice femeia. Ea mai spune că și salariile mici tot sunt de vină, iar salarii mici primesc nu doar medicii. Acest lucru nu înseamnă că oamenii de rând, atunci când merg la muncă, nu își fac bine obligațiile.

Nu există o lege a malpraxisului

„Cea mai dureroasă parte care ne afectează este că, în R. Moldova, lipsește o lege a malpraxisului”, spune Angela Lis. Avocatul familiei, Lilian Osoian, afirmă că, pe marginea cazului de deces al fetei, organele de drept așteaptă rezultatele expertizei medico-legale de la Centrul de Medicină Legală, fapt confirmat și de procurorul-șef al raionului Rezina. Apărătorul spune că dosarul bate pasul pe loc și că toate procedurile legale iau mult timp.

Olesea Doronceanu, avocată la Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM), a spus că de cele mai multe ori pacienții sau rudele lor își doresc ca medicii sau instituțiile medicale să-și recunoască greșelile medicale și să compenseze prejudiciile. Din acest motiv, ar fi oportună crearea unui colegiu imparțial al medicilor sau a unei comisii permanente din care să facă parte specialiști notorii care ar examina cazurile de malpraxis și ar decide dacă în cazurile date ar exista sau nu eroarea medicală. Acest lucru ar permite evitarea procedurilor legale de lungă durată.

„În R. Moldova, o problemă este lipsa legislației în domeniul malpraxisului. Dacă domeniul ar fi reglementat, pentru medici ar fi mult mai clar să înțeleagă ce este eroarea medicală și cum se pedepsește ea”, a spus avocata. Din spusele ei, medicii din R. Moldova nu sunt protejați de legislație. „Și pentru că nu există medicină neinvazivă, în lume există sisteme care permit asigurarea medicilor. În caz de malpraxis, compania de asigurări acoperă cheltuielile pacienților”, spune avocata.

După părerea ei, în R. Moldova, pacienții nu vor să reclame cazurile de malpraxis pentru că nimeni nu poartă răspundere pentru ele. Atunci când pacientul se adresează cu o plângere către instituția medicală, el are reticență, deoarece administrația, protejând medicii din instituție ar putea să aibă o poziție îndreptată împotriva pacientului. Din motiv că R. Moldova e mică, iar medicii se cunosc între ei, nimeni nu vrea să semneze sentința colegului său atunci când desfășoară expertizele, crede avocata.

Situația poate fi schimbată la nivel local

Avocata Doronceanu afirmă că nu doar ministerul trebuie să schimbe situația, ci și administrațiile spitalelor. Acestea trebuie să trimită medicii la perfecționare, deoarece un medic nu poate lucra doar având cunoștințele pe care le-a obținut de la facultate. Administrațiile spitalelor trebuie să încurajeze medicii să crească la nivel profesional. De asemenea, ar fi bine ca instituțiile medicale să-și recunoască greșelile medicale pe care le-au comis și să le propună pacienților compensarea prejudiciilor. Rezolvarea locală a acestor cazuri ar evita adresările în judecată.

Nina Postu, directoarea Spitalului din Rezina, spune că instituția s-a autosesizat în baza rezultatelor comisiilor care au examinat cazul de deces al copilului în instituția medicală. Ea spune că acest caz a cumulat mai multe carențe ale sistemului medical, inclusiv lipsa aparatajului. „Totuși, consider că acest copil a fost internat tardiv. Medicii de la orice spital trebuie să aibă timp pentru a stabili un diagnostic corect”, spune Postu. Una dintre problemele cu care se confruntă sistemul medical este lipsa specialiștilor. A doua comisie care a cercetat cazul a menționat că copilul a fost supravegheat de un medic reanimatolog care nu ar avea licență de activitate. Directoarea spitalului a precizat că medicul reanimatolog care a supravegheat copilul este absolvent al Universității din Tiraspol și a fost angajat atunci când spitalul se confrunta cu o lipsă acută de personal medical. „Nu cunosc că, în R. Moldova, ar exista vreun act legislativ care ar interzice absolvenților de la Universitatea din Tiraspol să activeze la noi. În acest sens, am depus un demers la Ministerul Sănătății, solicitând să mă ghideze referitor la actele din R. Moldova care mi-ar permite eliberarea din funcție a acestui medic, care la moment este suspendat. Atunci când vom avea o argumentare legală, ne vom conforma”, a precizat directoarea spitalului.

Cu referire la acest caz, ministra Sănătății, Ala Nemerenco, afirmă că a cerut demisia directoarei spitalului pentru neregulile depistate. Postu spune că, după ședința de la minister, a depus cererea de demisie, însă aceasta nu a fost acceptată de consilieri. Din spusele ei, conform legislației, directoarea este obligată să mai activeze o lună, după care va urma sfaturile juriștilor.

„Ne pare rău de cele întâmplate. Pe lângă faptul că sunt șefă de instituție, sunt femeie, sunt mamă. Acest deces m-a marcat pentru toată viața pe mine și pe colegii mei. Îmi dau seama ce simte această familie”, spune șefa instituției.

Ministra Sănătății a menționat într-o postare pe rețelele de socializare că, pe lângă nerespectarea protocoalelor, lipsa standardelor și managementul defectuos al instituției, acest caz s-a confruntat și cu indiferența și nepăsarea medicilor

„Între medicină și comunitate nu trebuie să existe baricade. Noi, medicii, trebuie să muncim mai mult și în domeniul educației comunității, în sfera pregătirii profesionale, să avem ocazii de a merge peste hotare, pentru a vedea cum lucrează lumea dezvoltată, să avem dotări mai bune cu aparataj medical, dar și cadre medicale tinere de diferite specialități în raioane. Noi uneori lucrăm în condiții foarte grele din lipsa de resurse umane, și din lipsa aparatajului medical care este foarte scump”, conchide Nina Postu.

Conform datelor Agenției Naţionale pentru Sănătate Publică, în anul 2018, în medie, la zece mii de locuitori reveneau 26 de medici de profil curativ- profilactic. Conform acelorași date, la zece mii de locuitori din localitățile urbane le revin 75 de medici, iar din cele rurale șase medici.