Casa din visele lui Ştefan Jurja
Veţi fi mai „demni”, „independenţi”, mai „limpezi” la făptură?!
Veţi fi mai „bravi”, mai „împăcaţi” de-a voastră lovitură?!
Ştefan JURJA
„Amintirile sunt proprii fiecăruia, însă memoriile pot fi aşternute pe hârtie doar de unii dintre noi. Genul literar al memorialisticii este atât de complicat, încât foarte puţini rezistă procesului chinuitor al autobiciuirii şi presiunii în exprimarea adevărului”, spune Iurie Colesnic, scriitor, Doctor Honoris Causa, vizându-l pe Ştefan Jurja.
Autor al cărţii de memorii despre războiul de pe Nistru, Ştefan Jurja s-a născut la 18 mai 1954, în satul Dolna, judeţul Lăpuşna, Republica Moldova. Este membru al Uniunii Participanţilor la Războiul de pe Nistru din 1991-1992, Cavaler al Ordinului „Ştefan cel Mare”, distins cu medaliile „Vulturul de Aur” şi „Crucea Memoriei”, căpitan în rezervă, jurist, tată a trei copii.
Noua sa carte, „În căutarea Luminii”, include amintiri şi reportaje despre războiul din 1992, care a învolburat apa Nistrului, unde şi-au găsit somnul de veci cei mai buni fii ai neamului nostru. Acest volum vede lumina tiparului după ce, anterior, Ştefan Jurja a editat cartea „Ciuruit de zeci de schije în Dealu’ lui Traian”, care este, mai curând, o schiţă autobiografică. Partea a doua, „Memorie şi recunoştinţă”, vine să completeze şi să confirme pe deplin monologul autorului din partea întâi. Autorul nu se teme să păşească încă o dată pe cărarea îngustă şi întortocheată a destinului, zăbovind pentru noi ba într-un loc, ba în altul, arătându-ne cu un gest firesc, aproape naiv, morala clipelor trăite, greşelile şi învăţămintele pe care le-a tras.
Iurie Colesnic scrie în prefaţa noului volum: „Orice operă, majoră sau minoră, conţine în adâncurile ei un moment culminant. Un fel de motivare secretă de dragul căreia a şi fost scrisă. Pentru volumul lui Ştefan Jurja „Circiut de zeci de schije în Dealu’ lui Traian”, acest moment culminant începe odată cu declanşarea Mişcării de eliberare naţională din Basarabia şi atinge apogeul în paginile războiului din Transnistria. Iar orice război, ca un izvor nesecat de dureri şi suferinţe, este deja un argument serios în favoarea sincerei destăinuiri a trecutului”.
Odată cu apariţia acestei cărţi, Ştefan Jurja „se simte împlinit”, după cum afirmă chiar el. A scrie o carte a fost visul său de cum s-a văzut născut a doua oară, după ce a trecut prin ciurul schijelor de pe platoul de la Coşniţa. De atunci încoace este preocupat mereu de liniştea celor dragi, dar, mai cu seamă, de neliniştea foştilor combatanţi.
„Zice că, de ar fi bogat, ar construi pentru invalizii războiului de pe Nistru o casă mare-mare, unde să încapă toţi şi să poată ieşi la plimbare atunci când doresc, pentru că din apartamentele lor de la bloc nu se mai pot coborî cu anii, ca să ia o gură de aer proaspăt sau să simtă mirosul pământului. Dacă nu a putut construi o asemenea casă, l-a ajutat Dumnezeu să clădească cuvinte de dragoste, durere şi dor pentru camarazii săi de arme, care mai sunt şi azi aşteptaţi de cei dragi”, susţine Ion Negrei, vicepreşedinte al Asociaţiei Istoricilor.
Războiul din Transnistria îşi aşteaptă încă istoricii, dar până atunci tot participanţii trebuie să depună mărturii pentru dosarele care vor sta la temelia acelor istorii. Deşi memoriile reprezintă genul literar care nu convine întotdeauna contemporanilor, fiindcă pe unii îi elogiază, iar pe alţii îi supără sau îi irită, fără acest accent veritabil al timpului, scrierile istorice de mai târziu nu mai au culoarea autenticului şi credibilitatea veridicităţii, parcă-şi pierd şi adevăratul lor rost. Cartea „Circiut de zeci de schije în Dealu’ lui Traian” este spovedania unui om ajuns curat la ora sacră a mărturisirii. Şi dacă mai există asemenea oameni ca Ştefan Jurja, înseamnă că nu este totul pierdut, că acest neam mai are şanse de supravieţuire şi poate chiar ceasul izbăvirii nu este atât de departe.
Elena DUCA, stagiară ZdG
