La Moscova, chef pe timp de ciumă

Ieri, la Moscova, a plecat, în prima sa vizită, noul premier Ion Chicu. Cu două zile mai devreme, tot la Moscova, a plecat și un grup de deputați socialiști. Pe rețelele de socializare au apărut poze de la o recepție oferită deputaților moldoveni „în cinstea relațiilor de prietenie între Rusia și Moldova”. Deci, s-a băut. A fost chef…

Dodon, perturbat de nostalgiile revanșarde ale lui Putin, care, nu e zi să nu se scoale cu gândul la refacerea fostului imperiu sovietic (URSS), vrea să ne bage din nou în tranșee. În premieră, după cel de-al doilea război mondial, primele tranșee în Basarabia au fost săpate în Bugeac, la Comrat, în 1990, în 1992 – la Nistru, cele din 2020, unde?

Ieri, la Moscova, a plecat, în prima sa vizită, noul premier Ion Chicu. Cu două zile mai devreme, tot la Moscova, a plecat și un grup de deputați socialiști. Pe rețelele de socializare au apărut poze de la o recepție oferită deputaților moldoveni „în cinstea relațiilor de prietenie între Rusia și Moldova”. Deci, s-a băut. A fost chef… Demiterea Guvernului Sandu, pe 12 noiembrie, și urgența cu care a fost investit, pe 14 noiembrie, Guvernul Chicu – un guvern eminamente prorus, controlat sută la sută de Dodon, nu este o schimbare a unui cabinet de miniștri „mai rău”, cu altul, „mai bun”. Ar fi o eroare să se creadă așa. A fost un complot în cel mai direct, brutal și mișelesc mod. Tot ceea ce s-a întâmplat pe 14 noiembrie, o dată cu învestirea Guvernului Chicu și după, este o nouă reintrare a Basarabiei sub Rusia. Mai mult, o nouă ocupație rusească a Basarabiei. Camuflată, dar ocupație. Ne place sau nu ne place, asta-i situația. Vreți să-i ziceți „control rusesc”, fie control rusesc, vreți să-i spuneți „influență rusească”, spuneți-i și așa, deși asta nu schimbă deloc esența lucrurilor. Problema știți care-i? Că lumea nu a înțeles gravitatea situației. Așa cum nu au înțeles-o basarabenii în 1940, pe 28 iunie, și nici românii de dincolo de Prut, pe 23 august, 1944, după intrarea trupelor sovietice în România. Situația e gravă, chiar dacă partenerii noștri occidentali nu au dat încă aprecieri distincte celor întâmplate și caută să menajeze lucrurile cu multă răbdare și abilitate diplomatică. Singurul (deocamdată) dintre vechii parteneri ai R. Moldova, care a lăsat abilitățile la o parte și a reacționat public la cele întâmplate la Chișinău este Mikheil Saakashvili. Potrivit fostului președinte georgian, demiterea Guvernului Sandu și învestirea Guvernului Chicu este o finalizare a operațiunii de acaparare a puterii în R. Moldova de către Vladimir Putin. „Astăzi (14 noiembrie, nota red.) Putin a finalizat operațiunea de acaparare a puterii în Moldova. Inițial el, cu ajutorul europenilor și americanilor naivi, l-a înlăturat pe Plahotniuc, un oligarh care se ocupa de jefuirea poporului Moldovei… Acum, cu ajutorul aliaților săi, socialiștilor pro-ruși și partidului lui Plahotniuc, a eliminat-o pe Maia Sandu, un premier anti-putinist. Moldova din nou a ajuns în partea întunecată a istoriei post-sovietice… Astăzi, Putin a câștigat, iar Occidentul și poporul Moldovei au pierdut. Dar eu rămân optimist și cred că acest lucru este pentru o perioadă”, susține Saakașvili. Depinde cum vom fi.

Demiterea Guvernului Sandu, pe 12 noiembrie, și urgența cu care a fost investit, pe 14 noiembrie, Guvernul Chicu – un guvern eminamente prorus, controlat sută la sută de Dodon, nu este o schimbare a unui cabinet de miniștri „mai rău”, cu altul, „mai bun”. Ar fi o eroare să se creadă așa. A fost un complot în cel mai direct, brutal și mișelesc mod. Tot ceea ce s-a întâmplat pe 14 noiembrie, o dată cu învestirea Guvernului Chicu și după, este o nouă reintrare a Basarabiei sub Rusia. Mai mult, o nouă ocupație rusească a Basarabiei. Camuflată, dar ocupație. Ne place sau nu ne place, asta-i situația. Vreți să-i ziceți „control rusesc”, fie control rusesc, vreți să-i spuneți „influență rusească”, spuneți-i și așa, deși asta nu schimbă deloc esența lucrurilor. Problema știți care-i? Că lumea nu a înțeles gravitatea situației. Așa cum nu au înțeles-o basarabenii în 1940, pe 28 iunie, și nici românii de dincolo de Prut, pe 23 august, 1944, după intrarea trupelor sovietice în România. Situația e gravă, chiar dacă partenerii noștri occidentali nu au dat încă aprecieri distincte celor întâmplate și caută să menajeze lucrurile cu multă răbdare și abilitate diplomatică. Singurul (deocamdată) dintre vechii parteneri ai R. Moldova, care a lăsat abilitățile la o parte și a reacționat public la cele întâmplate la Chișinău este Mikheil Saakashvili. Potrivit fostului președinte georgian, demiterea Guvernului Sandu și învestirea Guvernului Chicu este o finalizare a operațiunii de acaparare a puterii în R. Moldova de către Vladimir Putin. „Astăzi (14 noiembrie, nota red.) Putin a finalizat operațiunea de acaparare a puterii în Moldova. Inițial el, cu ajutorul europenilor și americanilor naivi, l-a înlăturat pe Plahotniuc, un oligarh care se ocupa de jefuirea poporului Moldovei… Acum, cu ajutorul aliaților săi, socialiștilor pro-ruși și partidului lui Plahotniuc, a eliminat-o pe Maia Sandu, un premier anti-putinist. Moldova din nou a ajuns în partea întunecată a istoriei post-sovietice… Astăzi, Putin a câștigat, iar Occidentul și poporul Moldovei au pierdut. Dar eu rămân optimist și cred că acest lucru este pentru o perioadă”, susține Saakașvili. Depinde cum vom fi.

Pentru a ajunge și a pune stăpânire pe R. Moldova (că asta s-a întâmplat: Președinția cu Dodon e la cheremul lui Putin, majoritatea parlamentară cu Greceanâi in frunte e și ea sub Putin, Guvernul Chicu, controlat sută la sută de Dodon, Curtea Constituțională, SIS, Armata, Internele, Externele, la fel), Rusia a avut nevoie de un puci la Comrat (1990-1991), de un război militar la Nistru (1992), un scenariu criminal de federalizare a R. Moldova (Memorandumul Kozak, 2003) și două proiecte politice de reacaparare pe cale „pașnică” și „democratică” a puterii în R. Moldova. E vorba de Planul Narîșkin (2009) și Planul Kozak-2 (2019). Și într-un caz, și în altul, scopul a fost atragerea partidelor de dreapta în coaliții majoritare cu stânga politică, în numele unui ideal politic comun, care în 2009 fusese (să ne amintim): „Moldova fără Voronin, Moldova fără comuniști”. În realitate, însă, prin această guvernare comună a stângii cu dreapta, s-a vrut compromiterea, distrugerea și eliminarea dreptei din circuitul politic, astfel încât stânga, controlată de Moscova, să poată ajunge fără probleme la guvernare. Ce a urmat, cunoaștem: Filat la închisoare, „Moldova Noastră” desființată, PLDM-ul și PL-ul – dispărute de pe lista partidelor parlamentare. Dreapta, însă, nu a încetat să existe, o dată cu excluderea din viața parlamentară a PLDM și PL. Ea a renăscut prin PAS și PPDA, care au intrat imediat în preferințele electoratului de dreapta. Și nu doar. Să ne amintim: dacă în 2016 PDM nu făcea front comun cu Moscova și nu-l ajutau electoral pe Igor Dodon, Maia Sandu era azi președinte. Sandu devenise incomodă Kremlinului. Și după 2016, și după parlamentarele din 2019. Reacția Moscovei? Un nou plan de coalizare a stângii cu dreapta, în numele unui nou ideal politic comun: detronarea regimului Plahotniuc și dezoligarhizarea R. Moldova. Ce a urmat și până unde s-a mers, cunoaștem. A fost o farsă. Dodon a compromis înțelegerile cu ACUM, iar în momentul în care Maia Sandu a refuzat să-i dea Guvernul, a făcut coaliție cu oligarhii împotriva cărora se angajase să lupte și a dat jos Guvernul. Același lucru a făcut și Rusia: au dar cu piciorul în înțelegerile cu europenii și cu americanii, că vor sprijini în R. Moldova un guvern de coaliție, care se obligase să facă reforme.

Ieri, a plecat la Moscova în prima sa vizită noul premier Ion Chicu. Mare lucru, despre ce are de făcut, Chicu nu a spus, deși e clar. În aceeași vizită cu el au plecat Zinaida Greceanâi, Irina Vlah de la Comrat și jumătate din Cabinetul de Miniștri. Cu două zile mai devreme, tot la Moscova, a plecat și un grup de deputați socialiști. Pe rețelele de socializare au apărut poze de la o recepție oferită deputaților moldoveni „în cinstea relațiilor de prietenie între Rusia și Moldova”. Deci, s-a băut. A fost chef. Rusia a sărbătorit demiterea Guvernului Sandu și preluarea puterii de stat în R. Modova. Ce va urma? Multe se vor întâmpla și nimic bun, cu un Dodon la Președinție, cu o Greceanîî la Parlament, cu un Chicu la Guvern, cu Vlah la Comrat, cu Usatîi la Bălți și cu un Tatarlî la Taraclia. La o săptămână de la intrarea în mandat, Chicu a fost felicitat la nivel oficial doar de premierul Rusiei, de ambasadorul Slovaciei în R. Moldova și de președintele BERD. Nu comentez. Presa din Ucraina scrie că Kievul este îngrijorat de situația din R. Moldova și nu exclude că Rusia ar putea folosi R. Moldova pentru a ataca Ucraina. Agerpres scrie, citând presa din Ucraina, că, luni, bombardiere strategice ruse Tu-22M3 au simulat, în cadrul unui exerciţiu, un atac cu rachete asupra orașului-port Odesa.