Elizaveta Fratea, din Peresecina, luptă pentru ca fântâna răposaților săi părinți să aibă apă fără deșeuri din canalizare
Elizaveta Fratea, o cititoare a ZdG din satul Peresecina, raionul Orhei, ne-a scris în legătură cu o problemă gravă, pe care nu o poate soluționa de mai mulți ani, deși a apelat atât la autoritățile locale, cât și la cele centrale, solicitând ajutor. „Lupt ca un colector de canalizare, care a fost instalat în apropiere de fântâna din curtea casei mele, să fie transferat la o distanță mai mare de la sursa de apă potabilă, așa cum prevede și legislația R. Moldova. Numai unde nu am scris: și la Primăria satului, și la Guvern, și la Cancelaria Guvernului, și la Agenția Națională de Sănătate Publică, și la Ministerul Mediului, dar colectorul tot acolo rămâne. Pare o problemă simplă, dar de ani de zile nu o pot soluționa. Între timp, am studiat cu atenție legislația R. Moldova, Hotărârea Guvernului nr. 1466 din 30.12.2016, care interzice localizarea colectorului de canalizare în imediată apropiere de fântânile cu apă potabilă, și nu înțeleg de ce, la noi, se fac legi, dar și se admite ca acestea să nu se respecte”, ne scrie Elizaveta Fratea.
Distanța dintre fântânile cu apă potabilă și colectoarele de canalizare ar trebui să fie de cel puțin 25 de metri
Toate cercetările desfășurate de Elizaveta Fratea pe parcursul ultimilor ani i-au demonstrat că, în R. Moldova, distanțele minime între fântânile cu apă potabilă și colectoarele de canalizare, potrivit normelor sanitaro-epidemiologice, ar trebui să nu fie mai mici de 25 de metri. Atunci când conducta de canalizare este închisă și în stare tehnică foarte bună, distanța admisibilă între fântână și colector ar putea fi de cel puțin 15 metri. Legislația în vigoare mai spune că, în zonele rurale, distanța minimă poate fi ajustată doar cu avizul autorității sanitare teritoriale, iar atunci când solul este mai permeabil (nisipos, pietros), se recomandă distanțe mai mari între colectoarele de canalizare și fântâni.
Având la dispoziție toate aceste concluzii, Elizaveta Fratea a tot apelat instituțiile responsabile ale statului, cerând să fie transferat colectorul de canalizare la o distanță care nu ar afecta calitatea apei din fântâna sa.
Ce zice Primăria Peresecina?
La 5 februarie 2025, Primăria Peresecina i-a remis un răspuns, informând-o că autoritatea publică locală a examinat petițiile sale privind lucrările de terasament și strămutare a fântânii de deservire a sistemului de canalizare de pe strada Chișinăului, 26. Primăria amintește că strada respectivă este una din arterele ce vor beneficia de extinderea infrastructurii rețelelor de canalizare. „Pentru buna funcționare a sistemului de canalizare este necesar de a respecta condițiile și normele tehnice impuse de proiectul de execuție, fiind coordonate cu organele abilitate. Strămutarea fântânii de deservire, la solicitarea dvs., reprezintă o abatere de la proiect, constituind o încălcare a legii”, se spune în răspunsul Primăriei, menționându-se că apa din fântâna din curtea casei sale ar fi mult mai predispusă riscului de impurificare cu agenți patogeni infiltrați în sol din haznalele vecinilor. „Realizarea proiectului are drept scop lichidarea haznalelor provizorii și evacuarea apelor uzate – acest fenomen va fi exclus, astfel încât solicitarea dvs. nu poate fi realizată”, constată Primăria.
Ce zice Cancelaria de Stat a Guvernului?
Pe 2 aprilie 2025, a primit răspuns de la Cancelaria de Stat a Guvernului. În răspuns se spune că „autoritățile administrației publice beneficiază de autonomie decizională” în limitele teritoriului administrat. „În cazul în care nu sunteți de acord cu răspunsul prezentat de către autorități sau considerați că v-au fost încălcate anumite drepturi, puteți înainta o acțiune în contencios administrativ, pentru examinare conform procedurii stabilite”, recomandă Cancelaria de Stat, amintindu-i Elizavetei Fratea că, potrivit legii, este în drept să apeleze la un avocat, iar în cazul în care nu dispune de mijloace financiare suficiente, poate solicita asistență juridică garantată de stat. Răspunsul este semnat de Oxana Crețu, secretară generală adjunctă a Guvernului.
Ce zice ANSP?
Agenția Națională de Sănătate Publică (ANSP) răspunde la solicitarea Elizavetei Fratea, recunoscând că, în momentul coordonării proiectului și eliberării Avizului sanitar, nu a avut la dispoziție informația despre fântâna din curtea casei sale. ANSP pasează astfel responsabilitatea către autoritățile publice, subliniind că acestea nu au asigurat evidența și introducerea acestei fântâni într-un registru special.
Ce zice Ministerul Mediului?
La 14 aprilie, Ministerul Mediului subliniază în răspunsul său că, în conformitate cu Regulamentul sanitar privind sistemele mici de alimentare cu apă potabilă, evidența surselor locale de apă trebuie efectuată cel puțin o dată la zece ani.
„Potrivit Regulamentului, în Registrul surselor locale de apă se includ toate sursele de apă: fântâni publice, fântâni tubulare, fântâni forate, izvoare, cu excepția sondelor arteziene. Inventarul surselor se efectuează o dată la 10 ani. Registrul se completează în două exemplare, cu păstrarea unui exemplar la Primărie, iar a celui de-al doilea – la Centrul Teritorial de Sănătate Publică. Primăria Peresecina are obligația de a înregistra fântâna în registrul surselor locale de apă din localitatea respectivă”, semnează secretarul de stat Gheorghe Hajder de la Ministerul Mediului.
Primara satului recunoaște că la Primărie lipsește evidența fântânilor
Așa cum toate aceste răspunsuri stau fără rost într-o mapă acasă la Elizaveta Fratea, colectorul de canalizare fiind la o distanță de doar 4–5 metri de fântâna din curtea casei, ZdG a apelat-o pe Valentina Buzu, primara satului Peresecina, care ne-a spus următoarele: „Noi avem un proiect de canalizare centralizată, cu tot cu stație de epurare. Acolo sunt două fântâni în drum și una în curte. După proiectul tehnic, la fiecare 35 de metri sunt săpate niște burlane care merg din țeavă în țeavă. Ele sunt curate, dar e nevoie de ele pentru situațiile în care s-ar bloca țevile de canalizare, pentru că lumea aruncă orice acolo. Așa e proiectul. Noi avem acest proiect din 2014, iar fântâna a fost săpată ulterior. Eu nu sunt vinovată că așa s-a întâmplat. Noi nu avem evidența fântânilor din gospodăriile oamenilor. Nimeni nu le-a înregistrat. Sistemul este centralizat. Burlanele sunt izolate. Eu nu înțeleg supărările, pentru că haznalele construite de oameni sunt o sursă de poluare mult mai gravă decât poate fi acest sistem centralizat de canalizare. El încă nici nu e funcțional pe teritoriul întregului sat. Au fost de la ANSA, dar nu au demonstrat nimic, nu au descoperit impurități. E un proiect atât de costisitor, dar cu atâtea obstacole. De 30 de ani tot ne plângem că vrem sistem centralizat de canalizare, care ar înlocui haznalele de prin curțile oamenilor, care sunt focare de poluare, nefiind izolate și toate impuritățile se strecoară în sol, deci și în apă.”
Elizaveta Fratea demonstrează însă că fântâna sa e construită în 1984, pe când erau încă în viață părinții săi, și nu după 2014, așa cum afirmă primara satului.
