De ce sunt retrase cărțile de identitate românești la frontieră?
Sute de persoane au rămas fără cărți de identitate românești în ultimii ani, după ce acestea au fost ridicate de Poliția Română de Frontieră pe motiv că posesorii actelor respective ar avea domicilii fictive în România.
E.T. a contactat ZdG, invocând că ar fi fost comisă o ilegalitate, că i-a fost îngrădit dreptul la libera circulație și că, în lipsa unor alte acte de călătorie, a fost nevoită să revină de la punctul de frontieră acasă, fără a-i fi oferite explicații referitoare la retragerea actelor sale. La Chișinău, a luat legătura cu instituția care acum câțiva ani i-a facilitat perfectarea cărții de identitate. Cei care i-au organizat deplasarea la București, unde a aplicat pentru a obține cartea de identitate, i-au declarat că ei nu au nimic în comun cu modificările survenite în legislația României și că întotdeauna au respectat prevederile legale care stipulează că pe o singură adresă nu trebuie să figureze cu viză de reședință mai mult de 10 cetățeni ai R. Moldova.
Ce spun autoritățile române?
Autoritățile române susțin, într-un răspuns oferit la solicitarea ZdG, că verificările sunt legale și că „polițiștii de frontieră sunt abilitați să efectueze controale la trecerea frontierei și să dispună, după caz, măsuri corespunzătoare, potrivit competenţelor, în situațiile în care există suspiciuni cu privire la autenticitatea/valabilitatea documentului de călătorie (carte de identitate, paşaport), la identitatea persoanei sau în alte cazuri prevăzute de reglementările specifice activității de control la frontieră.”
În același răspuns, se mai precizează că legislația în vigoare „permite sistarea călătoriei dacă documentul nu îndeplinește condițiile legale” și că toate cazurile verificate dezvăluie că buletinele retrase aparțin unor persoane care dețin vize de reședință la adrese comune pentru zeci sau chiar sute de rezidenți, iar acestea sunt indicii clare de domiciliu fictiv. În consecință, actele devin nevalabile, nefiind acceptate pentru călătorii.
Poliția de Frontieră efectuează verificări sistematice atât la intrarea, cât şi la ieșirea de pe teritoriul României
Într-un răspuns pentru ZdG, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF) din România spune că, în conformitate cu Regulamentul UE privind regimul de trecere a frontierelor de către persoane (Codul Frontierelor Schengen), reprezentanții Poliției de Frontieră efectuează verificări sistematice atât la intrarea, cât şi la ieșirea de pe teritoriul României, asupra persoanelor care tranzitează frontiera externă, inclusiv asupra celor care se bucură de dreptul comunitar la libera circulație.
„La intrarea şi la ieșirea din țară, polițiștii de frontieră consultă bazele de date naționale şi internaționale în vederea verificării identității, examinării aspectelor legate de valabilitatea şi autenticitatea documentelor de călătorie folosite, dar și a asigurării că persoanele nu reprezintă amenințări pentru ordinea publică, securitatea internă, sănătatea publică sau relațiile internaționale ale oricăruia dintre statele membre ale UE”, se spune în răspunsul IGPF, precizându-se că „normele legale ale legislației europene stabilesc în mod expres faptul că statele membre introduc în Sistemul Informatic Schengen semnalări cu privire la obiectele căutate pentru a fi confiscate sau pentru a fi folosite ca probe în cadrul procedurilor penale.”
„În situația depistării unui obiect de către reprezentanții instituției noastre la controlul de frontieră, în speţă, cărțile de identitate eliberate de către autoritățile competente din România, reprezentanții instituției noastre procedează la ridicarea acestuia în vederea indisponibilizării sau folosirii ca probă în procesul penal, sau remiterii către organul emitent”, explică responsabilii din cadrul IGPF, precizând că la nivelul acestei instituții „nu există o situație centralizată cu numărul cărților de identitate româneşti reținute de către Poliția de Frontieră”.
Pe de altă parte, Direcția Generală Evidența Persoanelor (DGEP) din cadrul MAI precizează, la solicitarea ZdG, că „polițiștii de frontieră sunt abilitați să efectueze verificări la trecerea frontierei și să dispună, după caz, măsuri corespunzătoare, potrivit competenţelor, în situații în care există suspiciuni cu privire la autenticitatea/valabilitatea documentului de călătorie (carte de identitate, paşaport), la identitatea persoanei sau în alte cazuri prevăzute de reglementările specifice activității de control la frontieră”, subliniind că nu deține informații despre numărul actelor de identitate reținute de polițiștii de frontieră, indiferent de motiv.
„Măsura reținerii actului de identitate de către poliţiştii de frontieră poate avea la bază motive diferite, care țin de competenţa acestora (suspiciuni de fals, verificarea identității, aspecte de natură penală sau contravențională)… Modalitatea de soluționare a fiecărui caz se stabileşte de către instituția care a dispus măsura, în funcție de circumstanțele specifice fiecărei ipoteze”, explică funcționarii DGEP.
„Cât priveşte situația specială în care actul de identitate este reținut ca urmare a anulării mențiunii privind domiciliul, subliniem că actul de identitate reţinut de poliţişti, în situațiile prevăzute de lege, se depune în termen de 24 de ore la cea mai apropiată secție a Serviciului Public Comunitar de Evidență a Persoanelor (SPCEP), însoţit de un proces-verbal din care să rezulte împrejurările şi motivul reţinerii documentului. Totodată, personalul SPCEP procedează la anularea şi distrugerea actului de identitate şi efectuează menţiunile corespunzătoare în Registrul Național de Evidență a Persoanelor (RNEP).
Drept urmare, în termen de 15 zile de la schimbarea domiciliului ori în cazul în care în RNEP există mențiunea „încetării valabilității domiciliului, cetăţeanul român are obligația să solicite SPCEP eliberarea unui nou act de identitate în care să se înscrie adresa imobilului la care locuiește efectiv. Având în vedere că actul de identitate se eliberează la solicitarea cetățeanului şi nu din oficiu, persoana care nu mai locuieşte la adresa înscrisă în actul de identitate este obligată să se prezinte la SPCEP local, în raza căruia domiciliază, pentru a depune cererea şi documentele prevăzute de legislație.”
Retragerea actelor înseamnă retragerea cetăţeniei?
Anularea actelor de identitate nu este sinonimă cu retragerea cetățeniei. Aurel-Cătălin Giulescu, șeful Direcției generale pentru evidența persoanelor din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, a precizat că cetățenia română poate fi retrasă persoanei „aflate în străinătate care comite fapte deosebit de grave, prin care prejudiciază interesele statului român sau lezează prestigiul României; care se inroleaza în forţele armate ale unui stat cu care România a rupt relațiile diplomatice sau cu care este în stare de război; care a obţinut cetățenia română prin mijloace frauduloase”.
Oficialul mai spune că este respectată „disponibilitatea pentru proiecția unei soluții corecte şi legale care să permită valorificarea drepturilor personale”, asigurând cetățenii că verificările efectuate în condițiile legii vizează anumite aspecte identificate în urma exercitării funcțiilor cu care DGEP este abilitată. Până în 2023, în România nu a existat o limită specificată în mod expres a numărului de persoane care pot avea domiciliul la aceeași adresă. În 2023, legislația a fost modificată, astfel că la o adresă nu pot fi înregistrate mai mult de 10 persoane, dacă acestea nu sunt rude.
