Concurs cu rezultate previzibile la Procuratură

Într-o atmosferă relaxată, cu glume, zâmbete şi laude peste laude, s-a desfăşurat şedinţa Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), în care urmau să fie aleşi mai mulţi şefi de procuraturi raionale, dar şi şeful şi adjunctul Procuraturii Anticorupţie (PA). Întrebările membrilor CSP nu i-au pus în dificultate pe candidaţi, iar rezultatele, cel puţin pentru şefia PA, nu au adus vreo surpriză. Actualul interimar, într-un final, nu a avut concurent la postul de conducător al instituţiei, deşi, iniţial, la această funcţie aspirau trei procurori, iar pentru funcţia de adjunct, Adrian Popenco, devenit cunoscut opiniei publice în urma dosarului şefului FISC, în care a fost “vioara întâi”, a învins, deloc surprinzător, spun oameni din procuratură, doi colegi.

Funcţia de şef al PA a rămas oficial vacantă în iunie 2012, atunci când Viorel Radeţchi a fost transferat, prin ordinul procurorului general, Valeriu Zubco, în funcţia de procuror pentru misiuni speciale. De atunci, pentru această funcţie s-au dat mai multe bătălii: publice şi de culise.

„S-au gândit că nu au şanse…”

Iniţial, în lupta pentru şefia PA, care a demarat la sfârşitul lunii august, s-au aventurat patru procurori: Eduard Harunjen, numit de procurorul general, Corneliu Gurin, şef interimar al PA chiar în ziua în care a demarat concursul, Valeriu Bodean, procuror pentru misiuni speciale, Nicolae Chitoroagă, şeful Direcţiei exercitare şi conducere a urmăririi penale, dar şi Ruslan Popov, şeful Direcţiei control al urmăririi penale şi asistenţă metodică, şi el fost şef interimar al PA în urmă cu câteva luni. Pe 3 octombrie, Nicolae Chitoroagă s-a retras din concurs, iar mai apoi, Ruslan Popov, pentru că era suspendat din funcţie, având un dosar penal, nu a fost acceptat.

Alegerea şefului PA a fost a treia pe ordinea de zi a şedinţei CSP. După câteva distincţii acordate procurorilor, discuţii organizatorice, după ce s-a decis ca, pe 20 decembrie, să aibă loc adunarea generală a procurorilor şi după ce Ion Popa a fost desemnat procuror de Floreşti, fiind singurul aspirant la acest post, în faţa membrilor CSP a fost invitat Eduard Harunjen. “A fost respinsă cererea lui Popov, şi-a retras cererea Chitoroagă, iar recent, şi-a retras cererea şi Bodean. A rămas un singur candidat, Harunjen. Cred că domnii care şi-au retras cererea, văzând cum a lucrat Harunjen şi văzând că totu-i reuşeşte, s-au gândit că nu au şanse…”, a precizat Iurie Garaba, preşedintele CSP. Corneliu Gurin, procurorul general, a încercat să-l întrerupă, sesizând probabil mesajul nu tocmai corect transmis de şeful CSP: “Nu chiar tot (i-a reuşit – n.r.). Eu mă gândesc că sarcinile care stau în faţa lor şi presiunile i-au făcut să renunţe”, a punctat acesta, după care Harunjen a fost rugat să povestească despre activitatea sa în organele de drept, începută în 1994.

„Cel puţin o să mă stărui”

„Eu îmi amintesc cum a venit la facultate… Tot timpul a fost primul, printre primii”, a punctat un profesor universitar, membru al CSP. “Aţi văzut care este complexitatea lucrului şi interesul public care se manifestă faţă de activitatea de la PA. Ştiţi că sunt multe doleanţe, iar oamenii au mari aşteptări. De multe ori se dă vina pe judecători că nu sunt condamnări, dar foarte multe depind de activitatea procurorilor. Vă luaţi angajamentul de a îmbunătăţi şi calitatea, şi indicii?”, l-a întrebat Gurin pe Harunjen. “Sunt ferm că o să depun toate eforturile ca să fac faţă sarcinilor. Deja, rezultatul, dacă va fi pozitiv… Cel puţin o să mă stărui ca să mă manifest şi să realizez ideile care s-au plăsmuit la mine în scurta perioadă în care am fost interimar”, a punctat Harunjen, după care Consiliul a rămas în deliberare.

Peste doar un minut, deliberarea a luat sfârşit, iar Harunjen a intrat în sală şi a fost felicitat de membrii CSP pentru desemnarea sa în funcţia de şef al PA. Acesta îşi va intra oficial în pâine după ce Corneliu Gurin va semna un ordin în acest sens. După un an şi jumătate de interimat, PA are, în sfârşit, un şef cu acte în regulă. De ce însă Harunjen nu a avut contracandidat? Acesta ne-a spus că a aflat abia în timpul şedinţei că Valeriu Bodean s-a retras. Bodean nu a răspuns la apelurile ZdG pentru a se pronunţa. În cererea depusă de acesta către Consiliu, el nu a indicat motivele pentru care s-a retras din concurs.

Harunjen şi 7 aprilie

Eduard Harunjen, şef interimar al PA din august 2013, a fost implicat activ în investigarea evenimentelor din 7 aprilie 2009. Numele său a figurat şi într-o procedură disciplinară demarată de Colegiul disciplinar al PG la 10 mai 2010, pe când activa în calitate de şef al Secţiei nr. 2 din cadrul Direcţiei control a urmăririi penale, pentru comiterea unor abateri disciplinare, în care se invocau mai multe acţiuni legate de nimicirea dosarului penal pornit pe faptul decesului cetăţeanului Ion Ţâbuleac, ca urmare a evenimentelor din 7 aprilie 2009. Acesta a fost recunoscut iniţial culpabil de comiterea abaterii disciplinare pentru “îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu”, fiind sancţionat disciplinar cu “avertisment”. Harunjen a contestat hotărârea Colegiului disciplinar, solicitând anularea ei, iar CSP, care marţi l-a promovat în funcţie, a anulat-o.

„A fost propunerea să fiu pedepsit disciplinar. Trebuiau să găsească nişte ţapi ispăşitori. Era presiune şi se discuta că în poliţie au zburat capete, dar la Procuratură — nu. Nu ştiu de ce colegii mei au procedat astfel. În afară de Boboc, s-a încercat ca cele trei cazuri de deces să fie prezentate că ar fi victime ale evenimentelor din aprilie. Singura coincidenţă era cea că Ţâbuleac decedase pe 7—8 aprilie, când fuseseră organizate dezordinile în masă. Am insistat ca toate cele trei cazuri să fie investigate sub conducerea mea, deoarece nu doream să se facă fum”, declara Eduard Harunjen, pentru ZdG, în luna august, atunci când publicam casa de milioane în care acesta locuieşte.

În declaraţia cu privire la venituri şi proprietăţi, Harunjen a indicat că este posesorul acelei case, dar şi al unei maşini, Volvo XC 90. El a mai indicat pentru anul trecut venituri din salariul de procuror de 105 mii de lei (aproape 9 mii de lei lunar), dar şi venitul soţiei, din activitatea de juristă, care a fost mai mare decât al său, 113 mii de lei (9500 de lei lunar).

Popenco şi dosarul Vicol

După alegerea şefului PA, s-a trecut la alegerea adjunctului acestuia. Aici, cel puţin la prima vedere, a existat competiţie, pentru post luptând trei procurori din cadrul PA: Adrian Popenco, Eduard Varzar şi Andrei Balan. Cei trei au venit în acelaşi timp în faţa membrilor CSP. Au fost rugaţi să vorbească despre activitatea lor de până acum, să se pronunţe, la solicitarea lui Gurin, asupra pachetului de legi anticorupţie votat recent, în prima lectură, de Parlament, dar şi să spună dacă nu au vreo problemă să colaboreze cu noul şef, Eduard Harunjen. Toţi au răspuns aşa cum a trebuit, iar cireaşa de pe tort a venit de la Nichifor Corochii, preşedinte CSM, membru CSP: “Cine din voi ar merita să fie desemnat câştigător?” Concurenţii însă nu au prea fost lăsaţi să răspundă, întrebarea nefiind considerată oportună de către ceilalţi membri. În final, cei trei au fost rugaţi să nu se supere pe cel care va fi ales şi să lucreze în continuare ca o echipă, pentru că “funcţii mai sunt”.

După câteva minute de negocieri cu uşa închisă, Adrian Popenco a fost alesul membrilor CSP. Deloc surprinzător, spun oameni din cadrul Procuraturii, care se aşteptau la un asemenea deznodământ, la fel ca şi în cazul lui Harunjen. De precizat că Popenco a devenit cunoscut opiniei publice, în special, în primăvara acestui an, el instrumentând iniţial dosarul Vicol, fostul şef de la FISC, despre care unii au spus că ar fi fost o comandă politică. Atunci, Ana Ursachi, avocata lui Nicolae Vicol, îl acuza pe Popenco că este omul lui Plahotniuc. Interesant este faptul că după ce în presă au apărut interceptările telefonice dintre Vicol şi mai mulţi demnitari, acesta s-a autorecuzat de la gestionarea cauzei.

Procedură disciplinară şi două apartamente

Atunci, Ursachi l-a mai acuzat pe Popenco de implicare în condamnările lui Victor şi Viorel Ţopa, contestatarii lui Plahotniuc, şi chiar a trimis o plângere referitoare la acţiunile noului adjunct de la Anticorupţie către Corneliu Gurin, rămasă însă fără urmări. Pe numele lui Popenco, în această vară a fost pornită o procedură disciplinară, pentru îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor de serviciu la investigarea unor cauze penale din gestiunea sa. Pe un caz, urmărirea penală a fost prelungită nemotivat de opt ori, ordonanţele fiind întocmite formal, iar nereguli similare, care au avut ca efect încălcarea termenului rezonabil al urmăririi penale, au fost constatate şi în alte cauze penale, verificate în cadrul controlului.

Potrivit hotărârii Colegiului disciplinar din 10 iunie 2013, Popenco e recunoscut culpabil de comiterea abaterilor disciplinare, nefiind, însă, sancţionat disciplinar, colegiul limitându-se la examinarea materialelor. Colegiul a considerat inoportună aplicarea sancţiunii disciplinare, deoarece “derogările admise în cadrul urmăririi penale nu au prejudiciat ancheta preliminară, nu au adus atingere drepturilor şi libertăţilor persoanelor”. Popenco a declarat, pentru 2012, venituri de 69 mii de lei din salariu, şi alte 17 mii din salariul soţiei, două apartamente, unul de 81 m.p., dobândit în 2012, şi altul, care se află în construcţie, pentru care, în 2011, a semnat un contract de investiţii cu firma Basconlux, achitând un avans de 6141 de euro.