Tauber, la judecătorie doar pe pancarte. „E în Federația Rusă, acolo-i locul ei”
Examinarea dosarului privind finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, episodul în care este vizată Marina Tauber, a fost finalizată. Sentința urmează a fi pronunțată însă abia pe 30 septembrie 2025, la două zile după organizarea alegerilor parlamentare.
De mai bine de jumătate de an însă, Marina Tauber poate fi văzută în preajma instanței de judecată doar pe pancartele ținute în mâini de oamenii mobilizați în fața judecătoriei la fiecare ședință în dosar, pentru că aceasta a părăsit R. Moldova în ianuarie 2025, plecând spre Federația Rusă, acolo unde a putut fi văzută de mai multe ori la evenimente organizate de Blocul Victorie.
Luni, 4 august 2025, la judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a fost încheiată etapa dezbaterilor judiciare în dosarul în care deputata afiliată lui Ilan Șor, Marina Tauber, este învinuită că ar fi acceptat finanțarea fostului Partid „Șor” din partea unui grup criminal organizat, că ar fi falsificat rapoarte financiare și s-ar fi amestecat în înfăptuirea justiției. Magistrata Olga Bejenari a decis pronunțarea sentinței pe data de 30 septembrie 2025, adică la două zile după alegerile parlamentare din toamna acestui an.
Întrebată de jurnaliștii de la Moldova 1 dacă data de 30 septembrie ar avea vreo legătură cu scrutinul parlamentar, magistrata a răspuns scurt: „Ce au alegerile? Noi suntem în termeni legali.” Ea a mai spus că instanța se va afla în concediu legal din 18 august, iar termenul maxim prevăzut de Codul de procedură penală pentru pronunțarea unei sentințe este de 45 de zile lucrătoare, termen care expiră în luna octombrie.
Marina Tauber, plecată în Federația Rusă, nu și-a spus ultimul cuvânt
Marina Tauber, plecată de mai bine de jumătate de an din R. Moldova în Federația Rusă, nu și-a spus ultimul cuvânt în dosar. Deși apărarea a solicitat ca deputata să fie audiată prin videoconferință, procurorii au obiectat: „La această etapă, solicitarea este una neîntemeiată.” Instanța a respins solicitarea.
I-am întrebat pe procurori dacă ne putem aștepta ca Marina Tauber să se prezinte la pronunțarea sentinței. „Este vorba dacă participanta își manifestă interesul pentru procesul în care este acuzată. Faptul că persoana se ascunde de autoritățile de drept ale unui stat nu este altceva decât o chestiune de timp prin care doar se amână inevitabilul și, de fapt, avem un exemplu recent”, a menționat procurorul Anticorupție Roman Porubin, cu referire la cazul Plahotniuc.
Marina Tauber a părăsit R. Moldova în ianuarie 2025, plecând spre Federația Rusă, acolo unde a putut fi văzută de mai multe ori la evenimente organizate de Blocul „Victorie”. În momentul plecării, Tauber nu avea nicio interdicție de a părăsi țara. În decembrie 2024, magistrata Olga Bejenari a respins solicitarea procurorilor de prelungire a interdicției aplicate deputatei, argumentând că aceasta are un comportament exemplar și domiciliu stabil.
„Ținând cont de personalitatea inculpatei Marina Tauber și de circumstanțele individuale ale cauzei penale, instanța apreciază că nu este proporțională prelungirea măsurii preventive obligarea de a nu părăsi Republica Moldova”, se arată în decizia judecătoarei Olga Bejenari, potrivit unui comunicat emis de Procuratura Anticorupție.
Magistrata a specificat atunci, de asemenea, că plecarea peste hotare a Marinei Tauber nu lezează interesele prioritare de luptă împotriva criminalității și că motivele invocate de avocații Marinei Tauber sunt „relevante și au prioritate”.
Procurorii cer 13 ani de închisoare și anunțarea ei în căutare
La 11 iulie 2025, procurorii și-au citit pledoariile în dosarul penal privind finanțarea ilegală a fostului partid „Șor”, episodul în care este vizată deputata afiliată lui Ilan Șor, Marina Tauber. La final, acuzatorii de stat au cerut ca deputata aflată de mai bine de jumătate de an la Moscova să fie condamnată la 13 ani de închisoare și anunțată în căutare.
De asemenea, procurorii au cerut ca Marinei Tauber să-i fie interzis să ocupe funcții publice, contabile, de partid timp de 5 ani și să-i fie confiscate 206 milioane de lei în folosul statului.
Dosarul – trimis în judecată în iunie 2023
Potrivit unui comunicat emis de Procuratura Anticorupție, urmărirea penală a fost pornită în luna ianuarie 2022, în temeiul sesizării Inspectoratului Național de Investigații și a Comisiei Electorale Centrale.
Pe 20 iunie 2023, adică un an și șase luni mai târziu, dosarul a fost trimis pe masa magistraților. Nouă zile mai târziu, adică la 29 iunie 2023, a fost stabilită prima ședință în dosar.
Pe 17 mai 2024, la dosarul privind finanțarea ilegală a Partidului „Șor”, episodul Tauber, a fost conexată o altă cauză penală, expediată în instanță la 2 aprilie 2024 – privind amestecul în înfăptuirea justiției.
La 30 mai 2025 a fost finalizată cercetarea judecătorească, urmată de etapa dezbaterilor judiciare, finalizată la 4 iulie 2025.
Învinuirile aduse de procurori
Marina Tauber este învinuită pe mai multe capete de acuzare. Potrivit procurorilor, în 2021, ar fi acceptat din partea unui grup criminal organizat condus de Șor finanțarea sa cu circa 9,7 milioane de lei, în calitate de candidată la funcția de primar al municipiului Bălți din partea fostului Partid „Șor”. Totodată, Tauber ar fi falsificat mai multe rapoarte financiare depuse la Comisia Electorală Centrală, în încercarea de a introduce în acte circa 740 de mii de lei drept donații din partea a 104 persoane care, în realitate, nu au donat. De asemenea, deputata mai este învinuită că, în calitate de vicepreședintă a fostului Partid „Șor”, a acceptat finanțarea partidului politic din partea grupului criminal organizat condus de Ilan Șor, în sumă totală de 195 de milioane de lei.
Marina Tauber mai este învinuită că „a comis amestecul în judecarea cauzei în ordine de apel la Curtea de Apel Chișinău, manifestat sub forma unor intimidări și ofense ce lezează onoarea și demnitatea judecătorilor ce făceau parte din completul de judecată și a procurorului ce reprezenta acuzarea de stat.”
Detalii despre magistrata care examinează dosarul
Judecătoarea Olga Bejenari, care instrumentează dosarul Tauber, a acces în funcția de magistrată în decembrie 2014, iar la scurt timp, activitatea ei a fost întreruptă de un concediu pentru îngrijirea copilului. A revenit în funcție în februarie 2018. În toamna aceluiași an, în timp ce examina deja dosarul crimei de la Atrium, magistrata a decis să-și depună cererea de demisie, însă, la scurt timp, a decis să o retragă. În februarie 2024, Olga Bejenari a fost desemnată printre judecătorii specializați în examinarea dosarelor de corupție și de confiscare a averii.
Bejenari a ajuns în atenția publică în 2020, după ce a decis achitarea celor doi luptători K1, Mihail Pîrgaru și Aurel Ignat, cercetați penal în dosarul morții lui Serghei Bejenari, omorât în bătaie lângă Atrium în 2018, motivând că procurorii nu au adus suficiente probe care ar demonstra vinovăția inculpaților. Atunci acuzatorii de stat au solicitat câte 15 ani de închisoare pentru fiecare dintre cei doi învinuiți în dosar.
În octombrie 2020, fiind parte din completul de judecată căruia i-a fost repartizată cauza Platon, la solicitarea procurorilor care au renunțat la învinuire, alături de magistratele Angela Vasilenco și Tatiana Bivol de la Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, Bejenari a decis ca dosarul lui Veaceslav Platon, condamnat anterior la 18 ani de închisoare, să fie rejudecat. Decizia a fost luată după trei ședințe de judecată, „ca urmare a renunțării integrale a procurorului de la învinuire”. Prin aceeași hotărâre, Platon a fost reabilitat.
Totodată, în 2021, ea a fost președinta completului de judecată care a decis ca Platon să fie achitat în dosarul fraudei bancare. Veaceslav Platon a fost achitat pe 14 iunie 2021, după ce sentința Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, din 2 aprilie 2017, decizia Curții de Apel Chișinău din 18 decembrie 2017 și decizia Curții Supreme de Justiție din 14 noiembrie 2018 au fost anulate.
