Sprijin pentru R. Moldova din partea liderilor europeni | Constantin Țuțu, reținut | Un propagandist pro-rus a fost arestat, iar Tauber a fost condamnată la închisoare | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Liderii internaționali își reafirmă sprijinul pentru drumul european al R. Moldova după rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie. Detalii, în această ediție a Săptămânii de Gardă. Iar un propagandist pro-rus a fost arestat pentru 30 de zile, fiind bănuit de spălarea banilor, în timp ce deputata Marina Tauber a fost condamnată, în lipsă, la 7 ani și 6 luni de închisoare.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Președinta Maia Sandu a avut, pe 2 octombrie, o intervenție în cadrul sesiunii de deschidere a Summitului Comunității Politice Europene, găzduit de Danemarca – țara care deține în prezent președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Șefa statului a vorbit, alături de președintele francez Emmanuel Macron, premierul britanic Keir Starmer și prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, despre încercările Federației Ruse de a interveni în alegerile parlamentare din R. Moldova.
Maia Sandu, președinta R. Moldova: „Alegerile care au avut loc pe 28 septembrie n-au fost simple. A fost un test pentru o democrație aflată în pericol. Rusia a cheltuit sute de milioane de euro în aceste alegeri pentru a finanța ilegal partide politice. Rusia susține partide politice de zeci de ani, dar cel puțin în ultimii doi ani a creat cel puțin șapte noi partide politice în R. Moldova”.
În marja summitului, Maia Sandu a avut întrevederi bilaterale cu mai mulți lideri europeni, șefi de state și de guverne. Discuțiile s-au concentrat pe accelerarea procesului de aderare a R. Moldova la Uniunea Europeană și pe consolidarea securității regionale.
Liderii europeni își reafirmă angajamentul ferm de a sprijini în continuare dezvoltarea democratică a R. Moldova, implementarea reformelor, creșterea economică și consolidarea rezilienței țării noastre în drumul către aderarea la Uniunea Europeană. O declarație în acest sens a fost semnată de președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, la o zi după alegerile parlamentare desfășurate în R. Moldova. Cei trei lideri au felicitat cetățenii R. Moldova pentru determinarea clară exprimată în favoarea integrării europene, în ciuda „interferențelor fără precedent” din partea Rusiei. „Aceste tentative hibride au avut drept scop subminarea instituțiilor democratice ale țării și a parcursului său european”, se arată în declarația comună.
Propagandistul pro-rus Gabriel Călin, care a candidat la alegerile parlamentare din 28 septembrie în fruntea listei unui partid, a fost reținut de oamenii legii într-un dosar ce vizează spălare de bani, conversie de criptomonede și finanțare ilegală a activităților politice. Potrivit organelor de anchetă, în perioada 2021–2025, acesta ar fi efectuat conversii de peste 150 000 de dolari și ar fi gestionat fonduri provenite din Federația Rusă. Oamenii legii au efectuat 24 de percheziții, în urma cărora au fost ridicate 36 000 de dolari, 5 750 de euro, mai multe dispozitive electronice și documente care ar confirma implicarea suspectului în tranzacții financiare cu legături în Rusia. Organele de drept au publicat mai multe discuții interceptate. În una dintre acestea, un bărbat a cărui voce seamănă cu cea a lui Gabriel Călin, vorbește despre „postări de 5 mii de euro” și despre un video cu „galstucul”, adică cravata, pe care l-au văzut „700 de mii de oameni”. ZdG a identificat, pe pagina de Facebook a lui Gabriel Călin, un videoclip în care acesta apare purtând o cravată roșie. În înregistrare, Călin îi îndeamnă pe cetățeni să voteze pentru Uniunea Creștin-Socială din Moldova la alegerile din 28 septembrie. Joi, Gabriel Călin a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile. Descinderi în același dosar au avut loc și la vloggerul pro-rus Vitalie Florea, coleg de partid cu Călin. Acesta a anunțat că n-a fost reținut de oamenii legii.
Deputata Marina Tauber, o acolită a fugarului penal Ilan Șor, a fost condamnată în lipsă la 7 ani și 6 luni de închisoare pentru falsificarea rapoartelor de finanțare a campaniei electorale și acceptarea banilor de la un „grup criminal organizat”. Sentința a fost pronunțată pe 30 septembrie de judecătoarea Olga Bejenari de la Judecătoria Chișinău. Procurorii, care au cerut 13 ani de detenție, au anunțat că vor contesta decizia. Totodată, instanța a dispus confiscarea în folosul statului a peste 200 de milioane de lei din contul Marinei Tauber și anunțarea ei în căutare. Potrivit procurorilor anticorupție, Marina Tauber, candidată la Primăria municipiului Bălți în 2021 din partea fostului partid „Șor”, ar fi primit peste 9 milioane de lei din partea „grupului criminal organizat”. Din această sumă, peste 740 de mii de lei ar fi fost declarați fictiv ca donații din partea a 104 persoane care, în realitate, nu au contribuit financiar. Tauber, care se află de la începutul anului 2025 la Moscova, a comentat sentința printr-un videoclip publicat pe Telegram. Aceasta a spus că tot ce a făcut „pentru cetățeni merită acest sacrificiu”.
Condamnați la câte cinci ani de închisoare au fost și președinții Oficiilor Teritoriale Soroca și Cimișlia ale fostului partid „Șor”. Este vorba despre Anatolie Rujanschi și Mihail Nebunelea. Aceștia au fost găsiți vinovați de prima instanță pentru complicitate la acceptarea cu bună-știință a finanțării fostei formațiuni politice de către „un grup criminal organizat”. Cei doi au fost anunțați în căutare.
Fostul deputat democrat Vladimir Andronachi, un apropiat al oligarhului Vladimir Plahotniuc și inculpat în dosarul „Frauda bancară”, rămâne în arest preventiv încă 30 de zile în dosarul de spălare de bani. Pe 30 septembrie, Judecătoria Chișinău a admis solicitarea procurorilor anticorupție de prelungire a detenției. Andronachi a fost reținut pe 2 septembrie, fiind bănuit că ar fi spălat 360 mii de dolari într-un caz și 100 de mii de dolari în altul. Acesta a fost deputat în perioada februarie 2015 – iulie 2021 din partea Partidului Democrat din Moldova, condus în trecut de Plahotniuc. Numele lui Andronachi figurează în mai multe cauze penale, printre care „Frauda bancară” și dosarul achiziționării blanchetelor pentru pașapoarte.
Avem noutăți și din dosarele lui Vladimir Plahotniuc, extrădat recent în Republica Moldova. Acesta va fi cercetat într-o cauză separată de marele dosar numit generic „Frauda bancară”, în care figurează mai mulți inculpați. Decizia a fost pronunțată luni, 29 septembrie 2025, în absența inculpatului Plahotniuc. Este a doua oară când acesta refuză să se prezinte în fața magistraților. La prima ședință a invocat probleme de ordin medical, iar acum a invocat faptul că dosarul este unul voluminos și are nevoie de timp pentru a-l studia.
Constantin Țuțu, fost sportiv și ex-deputat democrat, dat în urmărire, a fost reținut joi seara, 2 octombrie, de către autorități, a dezvăluit ZdG. Ulterior, Poliția de Frontieră a R. Moldova a confirmat reținerea, precizând că fostul parlamentar a fost arestat la punctul de trecere a frontierei din Vulcănești și condus la izolatorul din Chișinău. Constantin Țuțu a fost arestat alături de Vladimir Plahotniuc în Grecia, pe 22 iulie. După eliberare, acesta s-ar fi ascuns în regiunea transnistreană. Țuțu este cercetat penal în R. Moldova pentru trafic de influență, escrocherie și îmbogățire ilicită. Dosarele au fost comasate într-un singur caz, examinat în prezent la Judecătoria Chișinău.
Săptămâna aceasta, în spațiul public au apărut informații potrivit cărora foștii membri ai Platformei DA, Dinu Plîngău și Stela Macari, aleși deputați pe lista Partidului Acțiune și Solidaritate, ar urma să activeze în calitate de deputați neafiliați. Cu toate acestea, Dinu Plîngău, fost președinte al Platformei DA, a declarat că va susține PAS-ul în învestirea noului guvern. Ulterior, președintele PAS, Igor Grosu, a declarat că a aflat din presă despre decizia lui Dinu Plîngău și a Stelei Macari, afirmând că subiectul nu fusese discutat anterior. Într-un comentariu oferit pentru ZdG, Dinu Plîngău a menționat că încă din luna iulie a anunțat, atât public, cât și în cadrul unor negocieri, că va sprijini formarea unei majorități proeuropene, însă fără a fi membru al fracțiunii PAS.
Fostul șef adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor, Serghei Demcenco, a pierdut procesul de judecată cu Ministerul Justiției, după ce a contestat ordinul prin care a fost eliberat din funcție în octombrie 2021. El a susținut că documentul îi limitează dreptul de a solicita stabilirea sau recalcularea pensiei. Instanța de apel a stabilit însă că nu este necesară modificarea ordinului, întrucât Demcenco beneficia deja de pensie la momentul demisiei, iar dreptul la recalculare apare doar după eliberarea din funcție. Curtea Supremă de Justiție a susținut poziția instanței de apel, declarând inadmisibil recursul lui Demcenco. Fostul director adjunct al Administrației Naționale a Penitenciarelor a fost vizat în mai multe investigații ale Ziarului de Gardă. În iunie 2020, ZdG a scris că Demcenco locuia într-o casă dintr-o zonă selectă a Chișinăului, care nu se regăsea în declarațiile sale de avere. Oficial, imobilul aparținea mamei sale în vârstă de 75 de ani.
Un avocat, care a pretins și primit bani pentru a influența procurori și judecători, în vederea obținerii unor soluții favorabile în dosare penale, a fost recunoscut vinovat de Curtea Supremă de Justiție pentru trafic de influență, însă a fost liberat de pedeapsă după ce a intervenit termenul de prescripție. Apărătorul fusese achitat anterior de Judecătoria Chișinău, sentința fiind menținută și de instanța de apel. CSJ a dispus și confiscarea sumei de 5 300 de euro din contul inculpatului. ZdG a constatat că sentința îl vizează pe avocatul Vasile Bobeică. O altă avocată, de la Bălți, a fost reținută în timp ce i-ar fi transmis droguri clientului său aflat în detenție în Penitenciarul nr. 11. Femeia de 54 de ani a fost reținută chiar în sala de întrevederi cu clientul său, un bărbat de 34 de ani. Avocata a fost reținută pentru 72 de ore și riscă închisoare de la 7 la 15 ani.
În noaptea de 1 spre 2 octombrie, armata lui Putin a lansat un atac masiv cu drone asupra regiunii Odesa, afectând infrastructura energetică și feroviară. Mii de consumatori au rămas fără curent electric. Între timp, Uniunea Europeană anunță că va aloca 2 miliarde de euro pentru drone destinate Ucrainei. Iar președintele american, Donald Trump, a autorizat furnizarea de informații secrete Ucrainei pentru a o ajuta să lovească infrastructura energetică a Rusiei.
Pe plan extern, vă mai spunem că în acest weekend au loc alegeri locale în Georgia, rezultatul cărora ar putea influența profund viitorul democratic al țării. La scrutin, majoritatea partidelor de opoziție au refuzat să participe, fiind anunțate și proteste de amploare. În acest context tensionat, partidul de guvernământ „Visul Georgian”, de orientare prorusă, încearcă să-și consolideze controlul asupra administrațiilor locale, ceea ce ar putea afecta parcursul european al Georgiei.
La alegerile parlamentare din 28 septembrie s-a votat din nou geopolitic, cetățenii având de ales între perspectiva europeană și cea de a păstra R. Moldova în zona gri controlată de Rusia, consideră analistul politic Igor Boțan. El a explicat, într-un interviu pentru Ziarul de Gardă, ce le-a propulsat și ce le-a tras în jos pe formațiunile politice care au acces în Parlament și a estimat care va fi comportamentul acestora în viitorul Legislativ.
