Sinteza ZdG: Retrospectiva evenimentelor din ultima săptămână
R. Moldova rămâne în continuare fără executiv cu atribuții depline, după ce tentativa de votare a Guvernului Grosu a eșuat, din lipsă de cvorum. Cei din PSRM merg din nou la Curtea Constituțională și contestă decretul președintei de acum 2 luni prin care Natalia Gavrilița a fost desemnată, pentru prima dată, la funcția de premier, încercând astfel să ducă spre faptul că tentativa eșuată de învestire a Guvernului Grosu a fost prima și nu a doua tentativă. Iar doi deputați ai Partidului Șor au fost lipsiți de imunitate parlamentară, însă, vor fi cercetați în libertate, în baza deciziilor judecătorilor.
Guvernul Grosu nu a primit votul deputaților. De această dată tentativa de învestire a eșuat după ce socialiștii și deputații din platforma parlamentară „Pentru Moldova”, din care fac parte și cei din Partidul Șor, au boicotat ședința Parlamentului.
După o mică pauză, deputații au revenit în sala de plen, iar majoritatea PSRM – Partidul Șor și-a reiterat suportul pentru candidatul la funcția de prim-ministru, Vladimir Golovatiuc, și și-au anunțat dezacordul față de dizolvarea Parlamentului, iar vineri au aprobat și o declarație în acest sens, cei din grupul lui Andrian Candu asigurând voturile necesare.
Socialiștii au cerut președintei să inițieze noi consultări în vederea desemnării candidatului lor pentru funcția de prim-ministru. Însă Maia Sandu a chemat fracțiunile la consultări privind dizolvarea Parlamentului. Socialiștii și deputații din platforma Pentru Moldova nu au mers la consultări, astfel Președinția a anunțat că discuțiile vor continua luni, 29 martie.
În încercarea de a se opune dizolvarii Parlamentului, socialiștii au mers din nou la Curtea Constituțională.
La 2 luni de la semnare, aceștia au contestat decretul de desemnare, pentru prima dată, a Nataliei Gavrilița pentru funcția de premier. Cei din PSRM cer declararea decretului neconstituțional pe motiv că publicarea acestuia în Monitorul Oficial a avut loc post factum, fapt care ar afecta apriori constituționalitatea acestuia.
Tot în această săptămână deputații fracțiunii Partidul Șor, Petru Jardan și Denis Ulanov au fost lipsiți de imunitate parlamentară. Luni cei doi au fost reținuți pentru 72 de ore, însă vineri magistrații au decis cercetarea acestora în libertate.
Jardan are statut de bănuit de „abuz de serviciu”, în proporții deosebit de mari, „în interesul unui grup criminal organizat și în detrimentul intereselor Întreprinderii de Stat „Aeroportul Internațional Chișinău”, aflată în perioada concesionări”.
Iar Ulanov este vizat în dosarul „frauda bancară”. Mai exact, acesta este bănuit de „escrocherie” și „spălare de bani”, ambele infracțiuni săvârșite în proporții deosebit de mari și în interesele unei asociații criminale.
Dacă vorbim despre deputați cu probleme de integritate, în paginile ziarului apărut în această săptămână, pe zdg.md, dar și pe pagina noastră de Youtube găsiți o anchetă despre parlamentarii din actualul legislativ care sunt sau au fost cercetați în dosare penale făcute publice și care au fost lipsiți de imunitate.
După ce le-au fost verificate prealabil declarațiile de avere și interese, 36 de deputați din actualul legislativ au ajuns să fie anchetați de către Autoritatea Națională de Integritate. Aceștia formează, împreună, cea mai numeroasă fracțiune din actualul Parlament și anume cea a deputaților cu probleme de integritate.
Tot în această săptămână fostul președinte interimar al Băncii de Economii (BEM), Viorel Bârca, s-a ales cu un nou capăt de acuzare, după ce săptămâna trecută a fost trimis în judecată în dosarul în care este învinuit pentru „delapidarea averii străine în proporții deosebit de mari”.
În noul dosar, disjuns din cel al „fraudei bancare”, Bârca alături de un fost administrator special al Băncii de Economii sunt învinuiți de „escrocherie” în proporții deosebit de mari și în interesul unei organizații criminale.
Procurorii susțin că în noiembrie 2014 cei doi, „acționând de comun cu alți membri ai organizației criminale, ar fi sustras 10 milioane de dolari SUA și 8 milioane de euro din plasamentele interbancare acordate de Moldindconbank și Moldova Agroindbank către Banca de Economii”.
Iar magistrata Maria Tertea, de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, a fost reținută de oamenii legii, fiind învinuită de trafic de influență. Judecătoarea a primit 30 de zile de arest, dar ulterior a fost eliberată sub control judiciar pentru 60 de zile.
Procurorii acuză că Tertea pretinde de la conducătorul unui agent economic bani pentru a interveni pe lângă alți colegi de-ai săi să adopte o soluție favorabilă într-un dosar civil. Procurorii au pornit o cauză penală și în privința conducătorului agentului economic care ar fi oferit mită.
Maria Tertea este magistrata care a refuzat demersul PCCOCS de a aplica mandat de arestare preventivă pe numele șefului suspendat al Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari.
În vizorul organelor de drept au ajuns în această săptămână arhitectul-șef al Primăriei comunei Ghidighici, dar și alți trei funcționari publici, vizați într-o schemă de corupție cu terenuri, la Primăria Ghidighici.
Ofiţerii de urmărire penală cercetează schema de corupție în cadrul a 38 de cauze penale, conexate într-o procedură, iar principalii figuranţi sunt suspectaţi de acte de corupere, manifestate prin legalizarea, contra cost, a unor construcţii din raza comunei Ghidighici. La moment, cei patru se află în arest preventiv în Penitenciarul nr. 13.
Iar directorul Spitalului Raional Cahul, Oleg Creciun, riscă să fie demis, după ce s-a constata că a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese.
Potrivit Autorității Naționale de Integritate, în anul 2018, Creciun și-a angajat soția și socrul în cadrul spitalului. Astfel, soția a devenit șefa secției boli cronice, iar socrul a ocupat funcția de șef interimar al secției chirurgie copii.
Săptămâna aceasta a fost confirmată oficial prezența tulpinii britanice a noului tip de coronavirus în R. Moldova. Din cele 23 de probe transmise laboratorului din Germania, 11 probe au fost confirmate ca tulpină britanică.
În același timp, înregistrăm anti-recorduri de infectare cu COVID-19 și decese provocate de acest virus.
Recomandarea noastră este să respectați măsurile sanitare, să evitați locurile aglomerate, să purtați corect masca de protecție și să vă spălați cât mai des pe mâini.
Cât privește procesul de vaccinare, aflați pe zdg.md cum cetățenii români din R. Moldova pot merge în România pentru a se imuniza. Aceștia nu vor fi nevoiți să stea în carantină după ce trec Prutul și nici la întoarcere în Republica Moldova nu vor fi obligați să respecte regimul de autoizolare.
Pe zdg.md găsiți un interviu cu experta în parentaj, Adriana Boroș, despre ceea ce s-a schimbat în viețile noastre în primul an de pandemie și despre ceea ce înseamnă această perioadă pentru copii și adolescenți.
De asemenea, puteți afla ce înseamnă pașaportul COVID care ar urma să permită circulația sigură și liberă pe durata pandemiei și de ce autoritățile au suspendat licitația pentru procurarea a 400 de mii de doze de vaccin anti-COVID pentru utilizarea în cadrul planului național de imunizare.
Dacă vă place ceea ce facem noi, ne puteți aprecia cu un Like, un Share sau devenind patroni pe https://www.patreon.com/zdg.
