Profil de candidat: Formațiunea „Partidul Nostru”
Formațiunea „Partidul Nostru” este al 22-lea și ultimul concurent electoral înregistrat de Comisia Electorală Centrală. Cap de listă este președintele partidului, Renato Usatîi, figura principală a formațiunii, ceilalți membri având o vizibilitate publică redusă.
Partidul nu a acces niciodată în Parlament, însă a obținut mai multe funcții de primari, majoritatea în nordul R. Moldova. Inclusiv Renato Usatîi a fost primar în municipiul Bălți.
Usatîi, la început de carieră politică: admirator al lui Putin și Lukașenko
Încă la începutul carierei sale politice, Usatîi s-a remarcat prin declarații controversate și acuzații de relații apropiate cu lumea criminală, inclusiv cu interlopul Grigore Caramalac. El declara că este „categoric împotriva integrării europene, față de care am foarte multe întrebări, și Acordul de Asociere care ni se propune să-l semnăm este distrugător pentru economia moldovenească”.
„Am spus de mai multe ori că idolul meu este Alexandr Grigorievici Lukașenko și numai Lukașenko 2 va salva Moldova”, mai spunea Usatîi. Tot el amenința că va închide Ambasada SUA și va face din ea „cel mai mare karaoke din Chișinău”. Usatîi mai declara că „eroul” său este Vladimir Putin și se autocaracteriza ca fiind „un om sovietic”. El pleda pentru neutralitate și spunea că R. Moldova nu trebuie să devină „o monedă de schimb în clarificarea relaţiilor dintre Est şi Vest”. Usatîi a mai declarat că ar fi fost consilierul fostului prim-ministru Vlad Filat în perioada 2010–2013, deși anterior negase acest fapt.
Partid preluat și redenumit. Excluderea din alegeri
În 2014, Renato Usatîi a preluat de la Nicolae Andronic conducerea Partidului Popular Republican, a fost ales președintele acestuia și l-a redenumit în Partidul Nostru. Această schimbare nu a fost înregistrată de Ministerul Justiției. Usatîi a mai făcut o încercare și a creat un nou partid, numit „Partidul lui Renato Usatîi” (PaRUs), însă nici acesta nu a fost înregistrat.
La alegerile parlamentare din 2014, Usatîi a candidat utilizând platforma Partidului „Patria”, condus de Emilian Ciobu, fost ambasador al R. Moldova în România și fost șef al aparatului prezidențial în perioada lui Petru Lucinschi. Formațiunea a fost eliminată din cursa electorală înainte de alegeri, pe motiv că ar fi beneficiat de finanțare din afara țării. În consecință, Usatîi a fugit la Moscova, declarând că urma să fie reținut.
În 2020, CEDO a constatat că excluderea partidului a fost ilegală și a condamnat R. Moldova.
Proteste alături de Igor Dodon
În 2015, Usatîi, revenit la Chișinău, este ales repetat președinte al formațiunii „Partidul Nostru”, iar modificările sunt înregistrate în final de către Ministerul Justiției. Candidează la funcția de primar al municipiului Bălți și câștigă din primul tur cu peste 72 la sută din voturi.
În toamna anului 2015, partidul lui Usatîi participă la proteste antiguvernamentale alături de socialiștii lui Igor Dodon, cu revendicări și mesaje similare, antieuropene și de apropiere de Rusia. Ei instalează corturi în centrul capitalei în paralel cu un protest al opoziției proeuropene unite pe Platforma „Demnitate şi Adevăr”.
La prezidențialele din 2016, din partea Partidului Nostru candidează Dumitru Ciubașenco, iar în turul al doilea se califică Maia Sandu și Igor Dodon. Usatîi îl susține pe ultimul. „Desigur că îl voi susține pe Igor Dodon. Ce alte variante pot fi?” spunea el într-un interviu.
Fuga din R. Moldova
Apoi, Usatîi fuge iarăși din R. Moldova, după ce a fost dat în urmărire internațională în octombrie 2015 în dosarul tentativei de asasinat asupra bancherului rus Gherman Gorbunţov. El a invocat atunci o pretinsă comandă politică a lui Vladimir Plahotniuc. Totodată, el a continuat să conducă municipiul Bălţi de la distanţă.
În februarie 2018, de la distanță, își anunță demisia din funcția de primar, ca să fie reales în 2019 în aceeași funcție, revenit fiind în R. Moldova după debarcarea de la putere a Partidului Democrat condus de Vladimir Plahotniuc.
Candidat la președinție
În 2020, Usatîi candidează la prezidențiale și se clasează pe locul al treilea, cu 16,9 la sută. În această campanie, Renato Usatîi a fost politicianul care a utilizat cel mai des discursul de ură și instigarea la discriminare, potrivit unui raport al Asociației „Promo-LEX”.
Înainte de al doilea tur de scrutin, Usatîi s-a întâlnit cu Maia Sandu, exprimându-și indirect susținerea pentru aceasta, în detrimentul contracandidatului ei de atunci, Igor Dodon, pe care l-a criticat pentru faptul că ar fi primit bani „în kuliok” de la Vladimir Plahotniuc.
„Miza mea este ceea ce vor toți cetățenii din R. Moldova și chiar cei care au votat-o pe Maia Sandu și alte partide, și cred că unii care l-au votat și pe Dodon – vor alegeri parlamentare anticipate. (…) Dodon poate să mă sune la moment prin intermediul unui avocat, ca să avem o confruntare la Procuratura Generală, unde Dodon să fie interogat și tras la răspundere penală”, declara atunci Usatîi.
Supărat pe alegători. Demisia de la Primăria Bălți
Nici al doilea mandat de primar la Bălți nu l-a dus până la final. Usatîi și-a anunțat demisia din funcția de primar al Bălțiului în urma scrutinului parlamentar din 2021, supărat pe faptul că în capitala de nord partidul său a luat un scor slab. Blocul electoral „Renato Usatîi”, constituit din partidele politice „Patria” și „Partidul Nostru”, nu a intrat în Parlament.
„Odată ce locuitorii din Bălți își doresc un politician, să-și aleagă un politician în calitate de primar. Eu o să-mi dau demisia după ce revin din concediu, așa ca să nu tergiversez procesul.”
În 2024, Usatîi a candidat din nou la alegerile prezidențiale și a ajuns din nou pe locul al treilea, cu 13,8 la sută din voturi. Nu a exprimat o poziție clară legată de orientarea geopolitică a R. Moldova, declarând că, în cazul în care va ajunge președinte, va lucra „doar în interesul statului R. Moldova și în interesul cetățenilor” și că va colabora „cu toate statele în interesul statului R. Moldova”.
De data aceasta, Usatîi nu și-a mai exprimat preferințele pentru niciun candidat. De asemenea, nu a votat la referendumul privind integrarea europeană. „Astăzi am luat un singur buletin, este poziția mea personală, dar cetățenii să facă așa cum știu ei. Iată, mama a luat două buletine de vot”, declara Usatîi la ieșirea de la urne.
Usatîi s-a făcut remarcat de-a lungul carierei sale politice prin organizarea concertelor, având o preferință pentru artiștii ruși, la care nu s-a sinchisit să-și demonstreze talentul, cântând și el pe scenă alături de ei. În vara acestui an, Usatîi a adus la Chișinău mai mulți artiști ruși, care au cântat în Piața Marii Adunări Naționale, unde era instalată o expoziție dedicată deportărilor staliniste.
Declarații proeuropene. Donație de două milioane de euro
În campania pentru alegerile parlamentare din 2025, Usatîi susține că pledează pentru integrarea europeană a R. Moldova, deși anterior s-a pronunțat împotriva parcursului proeuropean al țării.
„Noi nu avem dreptul să mergem contra dorinței majorității cetățenilor din R. Moldova. Eu astăzi văd în sondaje că în jur de 60 la sută sunt pentru UE”, a declarat liderul formațiunii „Partidul Nostru” într-un interviu televizat.
Usatîi s-a făcut remarcat și printr-o donație de două milioane de euro, inclusă în declarația de avere pentru 2023, pe care a spus că ar fi primit-o de la un fost partener de afaceri care a decedat.
Dosar penal în Rusia
Renato Usatîi figurează într-un dosar penal în Federația Rusă, trimis în judecată în noiembrie 2024, fiind acuzat de retragerea din Rusia a peste 175 de miliarde de ruble în 2013, fiind cooptat de Veaceslav Platon și Vladimir Plahotniuc în schema cunoscută ca Laundromat. El este judecat în absență. A declarat că dosarul ar fi fabricat.
Cu un an înainte de asta, în 2023, Usatîi i-a cerut lui Vladimir Putin să-l lipsească de cetățenia rusă, motivând că nu mai vrea să fie cetățeanul unui stat agresor.
Primari și un fost angajat CEC desemnat de PAS, pe lista formațiunii „Partidul Nostru”
Următoarele pe lista formațiunii „Partidul Nostru” sunt Elena Grițco, consilieră municipală la Bălți și președinta fundației „Moldova noastră”, intitulată inițial „Renato Usatîi”, și Nina Cereteu, primară a orașului Drochia la al treilea mandat. Ambele erau angajate la Ministerul Justiției în 2014, când instituția a refuzat să înregistreze redenumirea Partidului Popular Republican în Partidul Nostru. Ele au ieșit împreună cu Renato Usatîi în conferință de presă, declarând că ministrul Justiției, Oleg Efrim, le-ar fi dat indicații să nu înregistreze noua denumire a partidului. Efrim a respins atunci acuzațiile.
Pe lista formațiunii „Partidul Nostru” este și Alexandr Berlinschii, fost membru al Comisiei Electorale Centrale, delegat în 2021 de Partidul Acțiune și Solidaritate. El și-a dat demisia în martie 2024, invocând motive personale.
De asemenea, în listă sunt mai mulți primari ai formațiunii „Partidul Nostru”: Stela Onuțu (Glodeni), Alexandr Severin (Fălești), Victor Bogatico (Rîșcani) sau Roman Ciubaciuc (Cantemir).
