VIDEO/Profil de candidat: Blocul „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”
După ce au discutat la aceeași masă în țara lui Putin, Igor Dodon, Irina Vlah și Vasile Tarlev au revenit la originile lor politice – adică alături de comuniștii lui Vladimir Voronin, cel care i-a propulsat în scena politică pe fiecare dintre ei.
Au format împreună Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniștilor, Inima și Viitorul Moldovei”, așa cum se numește noua structură creată în contextul alegerilor parlamentare.
Ziarul de Gardă vă propune o radiografie a Blocului și a listei de candidați pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie.
Cronologia formării Blocului „Patriotic”
Anunțul despre formarea unui bloc numit „Patriotic” a fost făcut în luna iulie, la scurt timp după revenirea lui Dodon, Vlah și Tarlev din Rusia.
„Astăzi, la data de 22 iulie, se înfăptuiește o dorință pe care a avut-o foarte multă lume în acești ani – consolidarea forțelor politice de stânga și centru-stânga pentru a identifica cea mai bună cale de participare în alegerile parlamentare din toamnă. Intenția noastră sinceră e să constituim un bloc patriotic. […] Noi, în comun, suntem stataliști, protejăm identitatea moldovenească, protejăm credința creștină, pledăm pentru neutralitate și suntem suveraniști. În politica externă, noi dorim parteneriate echilibrate cu toate țările și restabilirea relațiilor cu Federația Rusă”, a menționat Igor Dodon.
29 iulie 2025. Igor Dodon, Irina Vlah și Vasile Tarlev au depus actele la Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru a înregistra Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Inima și Viitorul Moldovei”.
4 august 2025. Comuniștii s-au arătat dispuși să adere la Blocul „Patriotic” abia mai târziu, punând condiția ca denumirea și simbolistica noii structuri politice să fie modificată. Acest lucru a fost consemnat la CEC a doua zi.
8 august 2025. CEC a anunțat că a aprobat modificările la Acordul de constituire a Blocului Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Inima și Viitorul Moldovei” – în componența Blocului a fost acceptat și Partidul Comuniștilor din R. Moldova (PCRM).
La început a fost… Partidul Comuniștilor
Toți cei patru lideri ai blocului sunt descendenții PCRM, înregistrat în 1994 sub conducerea lui Vladimir Voronin. PCRM a deținut puterea totală în R. Moldova între 2001 și 2009, cu Voronin președinte și comuniștii la guvernare. Punctul de cotitură în parcursul formațiunii a venit în 2009, când protestele postelectorale au dus la debarcarea comuniștilor de la putere. De atunci, PCRM a intrat într-un declin, obținând un număr semnificativ mai mic de mandate în 2014 și ratând accederea în Parlament în 2019.
În 2011, în timp ce Partidul Comuniștilor se afla deja în cădere, Zinaida Greceanîi și Igor Dodon au plecat de la comuniști și au preluat Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM), o formațiune extraparlamentară în acel moment. Dodon a reușit să atragă alături de el și alți foști comuniști, precum Ion Ceban, iar la alegerile parlamentare din 2014, socialiștii câștigă cele mai multe mandate – 25, însă rămân în opoziție. În 2016, liderul socialiștilor, Igor Dodon, câștigă și alegerile prezidențiale. După alegerile parlamentare din februarie 2019, PSRM ajunge la guvernare, mai întâi într-o coaliție de conjunctură cu Blocul ACUM, apoi împreună cu foști democrați și deputați din grupul Șor. În 2020, socialistul Igor Dodon a pierdut alegerile prezidențiale, iar noua președintă, Maia Sandu, a declanșat alegeri parlamentare anticipate, care au avut loc în iulie 2021. Pentru acest scrutin, Igor Dodon revine alături de PCRM-ul lui Voronin într-un bloc electoral, dar ajung împreună în opoziție după ce PAS ia majoritatea.
În 2024, după o pauză de zece ani, pe scena politică din R. Moldova a reapărut Vasile Tarlev, fost premier comunist timp de 8 ani. Acesta a preluat șefia unui partid creat în 2022, pe care l-a redenumit în „Viitorul Moldovei”. La prezidențialele din 2024, „Viitorul Moldovei” l-a înaintat drept candidat pe liderul său, iar Tarlev a obținut puțin peste 3% din voturi.
Tot în 2024, după o perioadă în care se declara pro-europeană, Irina Vlah, fostă deputată comunistă și bașcană a Găgăuziei, susținută de socialiști, a lansat partidul „Inima Moldovei”. La prezidențialele din 2024, Vlah a luat 5,43% din voturi.
Acuzații reciproce între foștii comuniști, actuali colegi de bloc
Deși în prezent formează un bloc electoral, de-a lungul anilor, scindările din PCRM au stat la baza mai multor tensiuni și săgeți între Voronin și discipolii săi.
„Dacă oamenii nu au demnitate, vai și amar de țara asta!” declara Voronin în 2011, imediat după plecarea lui Dodon din PCRM.
„Dodon este ca o tobă, inclusiv după mutră, plină de minciuni”, a continuat Voronin patru ani mai târziu. Atacurile au continuat și în anii următori.
„Ei nu au nevoie de alt Dodon. Ei au nevoie anume de așa om care nu este în stare de nimic, care nu vrea să facă nimic. Și care, pe undeva, poate cineva nici nu-i permit să se manifeste, ei anume de așa președinte de buzunar au nevoie. Apropo, noi am analizat promisiunile lui… – zero. Pe toate, toate, toate declarațiile sale electorale – zero”, a menționat Vladimir Voronin, președintele PCRM.
Nici Dodon nu s-a eschivat de la acuzații îndreptate către fostul său șef. „Vladimir Nicolaevici, dar mata, când ai scris cerere să pleci din președinte în septembrie și i-ai dat țara lui Ghimpu, erai mare erou, așa-i? Dar când ai vândut „la puciok” deputații lui Plahotniuc, întâi pe Tkaciuk l-ai dat afară, pentru că lui Plahotniuc nu-i era convenabil să fie Tkaciuk lângă matale… Dar pe urmă ai vândut 14 deputați lui Plahotniuc să-și facă majoritate parlamentară în ianuarie 2016. Erai mare erou? Și acum o faci pe marele apărător și dai sfaturi. Atunci vă tremurau pantalonii și acum vă tremură pantalonii în fața lui Plahotniuc”, a declarat acesta în 2020, într-o ediție a emisiunii „Președintele răspunde”.
Voronin a acuzat-o și pe Irina Vlah de lipsă de profesionalism. „Mai nepregătit om ca Irina Vlah pentru această funcție nu am văzut”, declara Voronin în 2015, în contextul alegerilor pentru funcția de bașcan al Găgăuziei.
Legături cu Șor
În cadrul alegerilor prezidențiale din 2024, candidații a două dintre formațiunile care constituie acum Blocul „Patriotic” s-au bucurat de susținerea rețelei lui Ilan Șor.
Ziarul de Gardă a demonstrat în investigația „În slujba Moscovei” cum membrii rețelei lui Șor au fost invitați și plătiți pentru a participa la întâlniri electorale cu Vasile Tarlev, candidatul Partidului „Viitorul Moldovei”. În aceeași investigație, ZdG a arătat cum, în cadrul celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, membrii rețelei erau îndemnați să voteze împotriva Maiei Sandu, adică pentru Alexandr Stoianoglo, candidatul de atunci al PSRM, în prezent membru al Blocului „Alternativa”.
Candidați cu dosare penale și sancțiuni internaționale
Lista de candidați a blocului, depusă la CEC, cuprinde 110 pretendenți la funcția de deputat. Aceasta este deschisă de Igor Dodon, președintele Partidului Socialiștilor, figurant în două dosare aflate la faza de cercetare judecătorească. Acesta este învinuit de procurori că ar fi acceptat finanțarea ilegală a PSRM din partea lui Plahotniuc și că și-ar fi depășit atribuțiile de funcție pe vremea când era ministru al Economiei.
În lista de candidați, Dodon este urmat de Diana Caraman, membră a Comitetului executiv politic al Partidului Comuniștilor, dar și o participantă fidelă la mai multe manifestații organizate de Șor.
Irina Vlah, președinta Partidului Republican „Inima Moldovei”, este a treia pe listă. La sfârșitul lunii august curent, aceasta a fost sancționată de Canada în legătură cu „activitățile de interferență malignă” ale Rusiei în R. Moldova înaintea următoarelor alegeri parlamentare. Totodată, în septembrie 2025, Lituania i-a interzis Irinei Vlah accesul pe teritoriul său pentru următorii cinci ani, De curând, Serviciul Fiscal de Stat i-a blocat conturile Irinei Vlah în legătură cu sancțiunile internaționale la care este supusă.
Vasile Tarlev, președintele Partidului „Viitorul Moldovei”, este numărul 4 pe listă. Din iulie 2025, potrivit unor surse consultate de ZdG, Vasile Tarlev a fost interzis pe teritoriul României, țară în care a fost salarizat în ultimii ani, fiica sa fiind fondatoarea unei companii.
Dintre cei 110 candidați din listă, partidului condus de Dodon îi revin 52 de candidați, partidului lui Voronin – 25, partidului Irinei Vlah – alți 25, iar lui Vasile Tarlev – 7.
