VIDEO Parlamentul integrării europene? În culisele primei ședințe a noului Legislativ. Reportaj ZdG

Pentru unii – o revenire, pentru alții – un început. Pe 22 octombrie a avut loc ședința de constituire a Parlamentului de legislatura a XII-a, rezultat al alegerilor din 28 septembrie. Cei 101 deputați aleși își încep mandatul într-un legislativ pe care majoritatea parlamentară, formată din deputații Partidului  Acțiune și Solidaritate (PAS), îl numește Parlamentul integrării europene. 

Ziarul de Gardă a participat la ședința de constituire a noului Legislativ, a  discutat cu aleșii poporului și vă prezintă atmosfera din culise, dar și modul în care s-a desfășurat ședința care s-a încheiat după ce Igor Grosu, liderul PAS, a fost ales președintele Parlamentului pentru un nou mandat.

Dis-de-dimineață, în parcarea Parlamentului au început să sosească aleșii poporului. Unii au venit la volanul unor mașini de lux, alții – în automobile modeste. Un autobuz cu logoul partidului „Democrația Acasă” se deosebea în mulțime. În timp ce angajații măturau frunzele tomnatice din ogradă, deputații pășeau grăbiți spre scările Legislativului. 

Costiuc, cu celebra cușmă și mai multe promisiuni

Reportera ZdG: Bună dimineața, văd că ați venit cu această cușmă. 
Vasile Costiuc: Chiar și o s-o punem, nu doar am adus-o – cu căciulile pe frunte.  Cei care sunt cu tiubiteica și cu panama rusească îs din altă categorie, noi suntem cu căciulile, așa am văzut la tata, așa facem noi și vor face copiii noștri. Avem de promovat în noul Parlament tradiții și multe lucruri pozitive pentru care ne-a votat lumea. 

Printre primii și-au făcut apariția liderul socialiștilor, Igor Dodon, și colega sa, deputata Zinaida Greceanîi, căreia i-a revenit misiunea de a prezida ședința de constituire a noului Parlament. Potrivit regulamentului, ședința este prezidată de cel mai în vârstă deputat ales, însă comunistul Vladimir Voronin a refuzat scaunul din prezidiu. Următorul pe lista celor mai vârstnici deputați era dirijorul Nicolae Botgros, ales pe lista PAS, însă și acesta a refuzat să conducă ședința, invocând probleme de ordin familial. 

Întrebată de ZdG despre simbolismul prezidării primei ședințe a unui Parlament  majoritatea căruia își asumă integrarea europeană, Zinaida Greceanîi, reprezentantă a taberei socialiste, a răspuns scurt: „Sunt bunica Parlamentului.” În schimb, deputatul Botgros a spus că gestul are o valoare simbolică și reflectă disponibilitatea PAS de a colabora cu opoziția.

Și parlamentarul socialist Vlad Batrîncea se grăbea să se înregistreze la ședință. L-am întrebat ce n-ar face în acest nou mandat, fiind unul dintre parlamentarii cu experiență în Legislativ. „Mă gândesc și neapărat vă comunic”, a răspuns acesta zâmbind. La aceeași întrebare, deputatul PAS Adrian Belîi a promis „să nu încalce legea și să nu obijduiască lumea”. 

Un deputat socialist, cu acuzații în adresa ZdG, iar Chicu – cu regrete

O parte dintre socialiștii grăbiți și-au făcut timp pentru critici la adresa partidului de guvernământ, dar și a presei. 

Vladimir Odnostalco: Ei (partidul de guvernământ, n.r.) nu au Constituție, ei au regulamentul PAS, pe care îl schimbă exact așa cum vor. Ați văzut undeva libertate de exprimare?
Reportera ZdG: Eu nu mă simt, de exemplu, lipsită de acest drept.
Vladimir Odnostalco: Corect, tocmai pentru că dvs. serviți partidul PAS. 
Reportera ZdG: Nu este așa. 
Vladimir Odnostalco: Asta este, așa, dacă judecăm după articolele și site-ul Ziarului de Gardă. Nu vă supărați, e un fapt.
Reportera ZdG: Nu este un fapt, este un neadevăr, o minciună. 
Vladimir Odnostalco: Este pur părerea dvs., pe care o puteți transmite mai departe.

Fostul premier Ion Chicu, ales deputat pe lista Blocului electoral „Alternativa” și vizat anterior în declarațiile de condamnare ale organizațiilor de media pentru „comportament inadmisibil” față de jurnaliști, a declarat că una dintre prioritățile sale și ale colegilor de fracțiune va fi „să facem în așa fel încât presa, puterea a patra, cum o numim noi, să aibă o voce sonoră și respectată de autorități”.

„Ce am făcut în trecut – regret”, a spus Ion Chicu, întrebat dacă va avea o atitudine „alternativă” față de presă pe durata mandatului de deputat.  

Colegii lui Ion Chicu din fracțiunea Blocului „Alternativa”, printre care viceprimara municipiului Chișinău, Olga Ursu, și fostul procuror general, Alexandr Stoianoglo, au declarat că vor susține inițiativele menite să apropie R. Moldova de Uniunea Europeană.

Tkaciuk ne asigură: „Eu sunt același”

În schimb, declarația lui Mark Tkaciuk, și el deputat ales pe lista „Alternativei”, a lăsat loc de interpretări. Fost deputat comunist și ideolog al PCRM, revenit în Parlament după un deceniu de pauză de la activitatea de legiuitor, Tkaciuk a spus: „Eu sunt același, ușor nu va fi”, fiind întrebat dacă s-a schimbat, în contextul în care reprezintă acum o formațiune care se declară proeuropeană.

În noul Legislativ au acces și aleși ai poporului care s-au pomenit în această postură pentru prima oară. Majoritatea acestora sunt de pe lista PAS. Președintele partidului comuniștilor, Vladimir Voronin, în calitate de cel mai vârstnic și experimentat deputat, aflat la al 11-lea mandat, le-a dat un sfat: „Să fie demni de încrederea pe care le-a acordat-o poporul.”

Fotbalistul Maxim Potîrniche, în premieră deputat, a declarat că a venit în Parlament pentru „a loba și a împinge un domeniu concret – sportul”. „Ce ține de show-uri și scamatorii, eu personal o să încerc să le evit”, a mărturisit proaspăt alesul deputat. 

Parlamentul integrării europene? „Anume această frază m-a făcut pe mine să vreau să vin în politică”

Reportera ZdG: Cum vă asigurați că acesta va fi Parlamentul integrării europene?
Maxim Potîrniche: Prin muncă, evident. Trebuie să fie Parlamentul integrării europene, pentru că anume această frază m-a făcut pe mine să vreau să vin în politică la această etapă. Eu vreau să intru în istorie, și colegii mei la fel, cu această sintagmă, dar pentru asta este nevoie de foarte multă muncă. 

Președinta fracțiunii PAS, Doina Gherman, a adăugat: „De fapt, acesta va fi Parlamentul aderării R. Moldova la UE. Noi am avansat foarte mult și am făcut progrese în acest sens. Ne punem ca obiectiv principal armonizarea legislației R. Moldova la legislația UE și să continuăm reformele.” Întrebată dacă nu este 2028 un termen mult prea ambițios, politiciana a punctat că este „realist”.

La ședința de constituire a noului Parlament și-au făcut prezența 100 de deputați. Unicul deputat care a lipsit a fost comunistul Constantin Starîș. Aleșii poporului, președinta Maia Sandu, magistrații Curții Constituționale, membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) și ambasadori acreditați în R. Moldova au onorat imnul și drapelul de stat. 

Președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, a reafirmat de la tribuna Parlamentului că alegerile parlamentare au fost organizate și desfășurate „în mod corect, prin sufragiu universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Astfel, nu au fost identificate încălcări de natură să influențeze rezultatele alegerilor și atribuirea mandatelor de deputat.”

„Înalta Curte a ținut cont de hotărârile judecătorești pronunțate în legătură cu procesul electoral, care nu au consemnat încălcări grave de natură să influențeze rezultatele alegerilor. Drept urmare, CC a confirmat rezultatele alegerilor parlamentare din 28 septembrie 2025, a validat mandatele celor 101 deputați aleși în Parlamentul de legislatura a XII-a și a confirmat listele candidaților supleanți. Totodată, a fost constatată legalitatea alegerii Parlamentului și, prin aceasta, s-a permis convocarea sa în ședința de constituire”, a afirmat Domnica Manole.

Președinta Sandu: „Să lucrăm împreună – cu credință, pentru ca Moldova să devină o casă a păcii și a speranței”

Următoarea la cea mai importantă tribună din țară a fost invitată președinta Maia Sandu. În discursul său, președinta a stabilit direcțiile în care va lucra noul Legislativ și a reflectat asupra alegerilor din 28 septembrie. 

„(…) Așa că, măcar acum, în ceasul al 12-lea, cei care, pentru putere și bani, au fost părtași la războiul hibrid și au servit unor interese străine trebuie să înțeleagă că devotamentul față de țară este sacru. (…) Nu putem admite ca țara noastră să devină o unealtă a agresorului pentru a fi folosită împotriva altor state.  (…) Acum câteva săptămâni, țara noastră a trecut prin alegeri tensionate, cu multe încercări și provocări. Am trăit o campanie în care s-au amestecat adevărul și minciuna, speranța și frica. O mare parte dintre aceste tensiuni nu au fost întâmplătoare – ele au fost alimentate din afară, de cei care nu vor o Moldovă liberă și suverană. (..) Știu că există în această sală pretinși apărători ai democrației care au criticat acțiunile întreprinse de autorități pentru a apăra democrația de ingerințe externe, fie că vorbim de combaterea finanțărilor ilegale, de intervenții în spațiul digital sau de scoaterea din cursă a unor candidați cu intenții antinaționale. Cu atât mai ipocrită este tăcerea asurzitoare a acestora în legătură cu arestarea tinerilor în Rusia pentru un cântec fredonat în stradă. Nu cred că v-ați dori ca un copil sau nepot al dumneavoastră să pățească așa ceva. Așadar, nu vom primi lecții de democrație de la cei care și-au luat indicațiile de la Moscova, unde cei care critică războiul și militează pentru pace sunt condamnați la ani grei de pușcărie. (…) Știu că drumul înainte cere efort, răbdare și curaj. (…) Să lucrăm împreună – cu credință, pentru ca Moldova să devină o casă a păcii și a speranței pentru toți cetățenii săi. Într-un ceas bun și la treabă!” a îndemnat președinta.

Șase fracțiuni și un deputat „patriotic” care a rămas neafiliat

În continuare, au fost stabilite fracțiunile parlamentare, iar liderii acestora au avut posibilitatea să se adreseze audienței. Astfel, Parlamentul de legislatura a XII-a este constituit din șase fracțiuni și un deputat neafiliat: 

• Fracțiunea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) – 55 de deputați;
• Fracțiunea Partidului Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) – 17 deputați;
• Fracțiunea Partidului Comuniștilor (PCRM) – 8 deputați;
• Fracțiunea Blocului „Alternativa” – 8 deputați;
• Fracțiunea Partidului Nostru – 6 deputați;
• Fracțiunea Partidului „Democrația Acasă” – 6 deputați;
• Deputatul neafiliat Vasile Tarlev, liderul partidului „Viitorul Moldovei”.

Fracțiunea PAS a anunțat constituirea majorității parlamentare. Toate celelalte cinci fracțiuni și deputatul Vasile Tarlev s-au declarat a fi în opoziție. Vasile Costiuc a ținut să puncteze că partidul său va fi o „opoziție proeuropeană la guvernarea proeuropeană”. 

Mesajele liderilor celor șase fracțiuni

Doina Gherman, aleasă președintă a fracțiunii PAS în Parlament, a reiterat că  legislatura a 12-a va fi Parlamentul aderării la Uniunea Europeană. „Înțelegem că acest drum presupune eforturi și reforme profunde, complicate, dar este singura cale care garantează un viitor sigur și prosper pentru R. Moldova”, a remarcat ea. 

Diana Caraman, lidera comuniștilor în Legislativ, a fost unica care a ținut un discurs în limba rusă de la tribuna centrală. Aceasta a calificat alegerile drept „o înscenare” și a zis că PCRM nu recunoaște „legitimitatea conducerii”, promițând să „lupte pe căi legale în Parlament și în afara lui”.

Vasile Tarlev s-a declarat „cel mai devotat” membru al Blocului electoral „Patriotic”. Acesta a explicat că rămâne neafiliat, pentru că nu are „niciun drept să ader sau să devin membru al unei fracțiuni a altui partid”, dat fiind faptul că este la cârma partidului „Viitorul Moldovei”.

Vladimir Voronin a punctat că Blocul „Patriotic” a fost creat doar pentru participarea la alegeri și a mărturisit că acesta s-a destrămat „imediat ce Curtea Constituțională a dat citire hotărârii”.

Fracțiunea socialistă va fi condusă și în Parlament de Igor Dodon. În discursul său, politicianul a amintit majorității că „opoziția tot reprezintă cetățenii” și i-a îndemnat pe deputații PAS să-și schimbe „atitudinea agresivă și să coboare cu picioarele pe pământ”.

Fracțiunea parlamentară a blocului „Alternativa” va fi condusă de către fostul socialist Gaik Vartanean. Deși, în cazul celorlalte fracțiuni, la tribună au ieșit liderii, „Alternativa” l-a înaintat pe Ion Ceban, care a anunțat deja că renunță la fotoliul de deputat în favoarea celui de primar general al municipiului Chișinău. „În numele tuturor primarilor și locuitorilor noștri, vă chem la responsabilitate, atitudine, profesionalism și să dați dovadă de maturitate politică”, s-a adresat Ceban parlamentarilor.

Președintele fracțiunii Partidului Nostru, Renato Usatîi, a vociferat intenția formațiunii de a susține toate proiectele „bine fundamentate” și „în interesul statului”. 

Unicul lider de fracțiune care s-a prezentat cu nume și prenume de la tribuna centrală a fost Vasile Costiuc, președintele Partidului „Democrația Acasă”. „Veți avea o opoziție proeuropeană, poate pentru prima dată în ultimii 5–6 ani. Noi suntem pe axa București – Washington, cu parteneriate și cu prieteni la Bruxelles.

Igor Grosu, ales din nou președinte al Parlamentului

Ulterior, s-a trecut la alegerea președintelui Parlamentului. Două fracțiuni au înaintat candidați la această funcție: PAS pe Igor Grosu, iar „Alternativa” – pe Alexandr Stoianoglo. Cei doi candidați s-au adresat colegilor, iar la scurt timp, în Parlament au început primele contre. 

După discursul ținut de Igor Grosu, acesta a fost întrebat de către primarul Ion Ceban, deputat pe lista Blocului „Alternativa”, despre „politizarea” instituțiilor publice. „Ce veți face și dacă veți face ceva ca aceste instituții să nu fie la cheremul unui singur partid, dar să reprezinte cu adevărat întreaga societate și competențele respective delegate de instituțiile de stat?” a întrebat Ceban. „Cât ține de depolitizarea instituțiilor, a apărut pe arena politică din R. Moldova așa un fenomen – «partid-primărie», scuzați-mă că am să dau acest exemplu, în care tocmai și bucătăresele, și paznicii, și cei care lucrează la salubrizare, au ajuns obligați să devină membri de partid”, a fost replica lui Grosu, cu referire la partidul condus de edilul Ceban.

Președintele fracțiunii „Democrația Acasă”, Vasile Costiuc, a anunțat „să nu fie căutați pe coridoare”, că „nu vor participa la alegerile acestea”. Un anunț similar a făcut și fracțiunea Partidului Nostru, „deoarece totul e clar, dar să participăm să ne vadă numai neamurile la televizor, nu văd niciun rost”, a menționat Usatîi.

După mai bine de o oră de vot secret, Igor Grosu, președintele PAS, a fost ales în funcția de președinte al Parlamentului pentru încă un mandat, cu votul a 55 de deputați, exact cât are majoritatea anunțată de PAS. Contracandidatul său, deputatul fracțiunii Blocului „Alternativa”, Alexandr Stoianoglo, a acumulat 32 de voturi. La vot au participat 87 de deputați. Proiectul hotărârii privind alegerea președintelui Parlamentului a fost votat de către 54 de deputați. 

După felicitări și aplauze, prima ședință a noului Parlament s-a încheiat. Igor Grosu a anunțat că în următoarele zile urmează să aibă loc discuții între partide pentru stabilirea numărului de vicepreședinți ai Parlamentului și alegerea nominală a acestora, dar și pentru stabilirea componenței numerice și nominale a Biroului permanent al Parlamentului. Biroul permanent este cel care decide înființarea comisiilor permanente. Numărul comisiilor, denumirea, componența numerică şi nominală a fiecărei comisii se va hotărî de Parlament, la propunerea Biroului permanent.