(In)dependența de comerțul cu Rusia. Cu un ochi pe prețuri și altul pe sancțiuni, R. Moldova reduce, dar nu întrerupe relațiile comerciale cu Rusia
După decenii de dependență economică de Rusia, R. Moldova se distanțează tot mai mult de Kremlin și își consolidează relațiile cu Uniunea Europeană. Moscova, încercând să-și mențină influența, a recurs de mai multe ori la utilizarea resurselor energetice și a restricțiilor comerciale drept instrumente de presiune, determinând autoritățile de la Chișinău să caute parteneri mai stabili și mai de încredere. Totuși, unele produse continuă să fie importate din Rusia.
ZdG a aflat ce produse rusești continuă să dețină poziții puternice pe piața din R. Moldova, cum explică firmele locale actualul format al relațiilor comerciale cu Rusia și ce explicații oferă experții economici în acest sens.
Traiectoria relațiilor comerciale dintre R. Moldova și Rusia
După semnarea de către R. Moldova a Acordului de Asociere cu UE în 2014, Rusia, din nou, a răspuns prin impunerea unui embargo, ceea ce a dus la reducerea fluxurilor comerciale din această țară. Anterior, când R. Moldova nu beneficia de sprijinul Uniunii Europene, restricțiile impuse de Moscova au afectat grav economia țării, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în cazul embargoului asupra vinurilor moldovenești din 2006.
Relațiile mai „prietenoase” din perioada de guvernare a președintelui pro-rus Igor Dodon au dus temporar la creșterea importurilor și exporturilor dintre cele două țări, însă relațiile comerciale cu Uniunea Europeană nu s-au diminuat.
Totuși, deja în anul 2021, valoarea importurilor a crescut semnificativ din cauza majorării prețurilor la gazele naturale, în contextul formării unui nou guvern proeuropean și al victoriei Maiei Sandu la alegerile prezidențiale. Rusia a amenințat atunci cu sistarea gazului, după ce Chișinăul a refuzat să plătească „datoria” invocată de Gazprom, de 709 milioane de dolari. După 2022, odată cu diversificarea resurselor energetice, comerțul bilateral s-a prăbușit. În același an, R. Moldova a primit statutul de țară candidată la Uniunea Europeană.
Cum războiul din Ucraina a influențat relațiile comerciale dintre R. Moldova și F. Rusă?
După ce pe 24 februarie 2022 Rusia a invadat Ucraina, astfel declanșând cel mai mare război din Europa de la cel de-Al Doilea Război Mondial, importurile și exporturile dintre R. Moldova și Rusia au înregistrat o scădere semnificativă, ceea ce nu este deloc surprinzător, ținând cont de faptul că, pe de o parte, R. Moldova se învecinează cu Ucraina, prin care tranzitul din F. Rusă a devenit imposibil, iar pe de altă parte – cu România, stat membru al Uniunii Europene. De menționat că Uniunea Europeană a impus, în repetate rânduri, sancțiuni împotriva Rusiei. La începutul lunii noiembrie a devenit cunoscut faptul că UE a început pregătirea celui de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, ca reacție la războiul său agresiv împotriva Ucrainei. R. Moldova, de asemenea, s-a alăturat la o parte dintre sancțiuni, ceea ce a avut impact și asupra importului de produse rusești.
Potrivit datelor oferite de Serviciul Vamal la solicitarea ZdG, valoarea totală a importurilor din Rusia în 2024 a fost de 228,1 milioane dolari, reprezentând doar 2,3% din numărul total de importuri. Printre produsele aduse de pe piața rusă se numără îngrășămintele minerale și chimice, cărbunele, condimentele, ciocolata, produsele de brutărie și altele.
Totodată, datele Serviciului Vamal arată că valoarea totală a exporturilor din R. Moldova în F. Rusă în 2024 a fost de 146,9 milioane dolari, ceea ce reprezintă doar 3,3% din totalul exporturilor.
Astfel, valoarea totală a importurilor din Rusia în 2024 a fost cu 21,9% mai mică decât în 2023 și cu 82,6% mai mică decât în 2022, când R. Moldova importa mărfuri în valoare de 1,32 miliarde dolari.
Conform datelor Biroului Național de Statistică (BNS), în 2024, importurile din Rusia au reprezentat un procentaj mai mic în raport cu 12,4% în 2022. Scăderea se explică prin renunțarea la gazul rusesc și prețurile ridicate impuse în 2021–2022, când costul a o mie de metri cubi a ajuns la 1460 de dolari.
Datele Serviciului Vamal arată că valoarea totală a exporturilor în F. Rusă în 2024 a scăzut cu 26,1% față de 2023 și cu 59,4% comparativ cu 2022.
În pofida războiului și a sancțiunilor, importurile din Rusia continuă
Totuși, în pofida războiului care continuă la granița cu R. Moldova și a sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană împotriva F. Ruse, exporturile și importurile dintre R. Moldova și Rusia continuă. Moldova exportă în principal fructe: mere, pere, caise, cireșe, vișine și piersici.
Marin Gospodarenco, expert la Centrul Analitic „Economica”, explică acest lucru prin faptul că „economia funcționează după o logică mai complicată”.
„În primul rând, R. Moldova nu adoptă automat sancțiunile comerciale ale UE, iar agenții economici pot importa legal anumite categorii de produse atât timp cât acestea nu sunt supuse restricțiilor internaționale. Apoi, cel mai pragmatic motiv – prețul. Pe anumite poziții, Rusia încă poate oferi prețuri competitive. Tendința generală este clară: economia se orientează spre UE și alte piețe mai stabile. Dar până se finalizează complet această tranziție, există încă sectoare care funcționează pe criteriul elementar: unde găsesc azi marfa de care am nevoie la un preț și într-un termen pe care pot să-l suport?” a declarat expertul.
Astfel, cele mai mari cantități importate în 2024 provin din categoria îngrășămintelor chimice și minerale, care însumează peste 110 mii de tone. În total, aceste îngrășăminte au o valoare de peste 43 de milioane de dolari. La fel, în top este situat și huila, un tip de cărbune, cu peste 81 de mii de tone.
Îngrășămintele rusești – o dependență la import atât pentru R. Moldova, cât și pentru UE
Potrivit datelor Eurostat, Rusia este cel mai mare furnizor de îngrășăminte în Europa și această categorie de bunuri, deocamdată, nu este afectată de restricții sau taxe de import. Iurie Rija, directorul executiv al Asociației „Agrocereale”, subliniază că „la îngrășăminte, R. Moldova are o dependență foarte mare de originea rusă”, iar „originea îngrășămintelor minerale este de 64% rusă”.
Potrivit expertului, dependența este menținută și de faptul că „75% din materia primă a îngrășămintelor este gazul, și gazul tot din F. Rusă vine”.
ZdG a contactat compania „Agrostoc”, care se situează pe locul doi la cantitatea de îngrășăminte importate în R. Moldova. Compania susține că lucrează, în mare parte, cu parteneri români, însă originea mărfii oricum este rusă. „Circa 30–40% este de origine rusă, restul vine din China, din Bulgaria”, a declarat reprezentantul companiei. Astfel, România, care este parte din Uniunea Europeană, depinde și ea de unele produse rusești, în cazul dat – de îngrășăminte.
La întrebarea dacă au luat în calcul să renunțe definitiv la importurile din Rusia, am primit un răspuns negativ. „Chiar dacă prețurile s-au majorat, tot ei rămân cei mai ieftini. Prețul lor este cel mai avantajos de pe piață”, a menționat reprezentantul „Agrostoc”.
„Rusia a fost, ani la rând, unul dintre cei mai mari furnizori de îngrășăminte pentru noi, iar pentru multe ferme mici, diferența de 50–100 de euro la tonă poate decide dacă își permit sau nu fertilizarea la nivel optim. Aici apare dependența «de preț»”, subliniază expertul în economie, Marin Gospodarenco.
„Este o dependență de preț, nu de absența alternativelor”
Deși unii fermieri s-au reorientat către piața europeană, alții continuă să importe din Rusia, motivând această decizie prin prețuri mai avantajoase.
„Problema este că alternativa nu este întotdeauna imediată, iar tranziția presupune costuri: transport mai scump, plată în avans, testare a produselor, negociere de noi contracte. De aceea, firmele mici nu pot să «schimbe furnizorul peste noapte». Astfel, dependența există, dar nu este structurală. Este o dependență de preț și moment, nu de absența alternativelor. Iar cu politici publice și cooperare între fermieri, această vulnerabilitate poate fi redusă semnificativ în următorii ani”, consideră Marin Gospodarenco.
Astfel, după 2022, fermierii au diversificat importurile, aducând mai mult din România, Turcia, Polonia, Egipt și Arabia Saudită. Iurie Rija consideră că acest fapt este cauzat inclusiv de conflictul armat din Ucraina: „Au fost blocate căile logistice și au fost nevoiți să schimbe rutele.”
Mai puține fructe în Rusia
În ultimii ani, a scăzut și exportul de fructe din R. Moldova în Rusia. Vitalie Gorincioi, președintele asociației „Moldova-Fruct”, ex-ministru al Agriculturii, este de părere că piața R. Moldova ar putea supraviețui și fără exporturile către Rusia, pentru că „toate embargourile și sancțiunile impuse de Rusia de-a lungul anilor au determinat producătorii să nu mai depindă de o singură piață de desfacere”.
Pe de altă parte, unii producători își păstrează relațiile comerciale cu F. Rusă. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că „noi avem o paletă de soiuri (de fructe, n.r.), pentru care au fost formate livezi special destinate pentru piața CSI. Dar pentru alte piețe, îți trebuie alte soiuri, alte tehnologii de producție”, punctează Gorincioi.
Potrivit datelor Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”, în 2024, în Rusia au fost exportate 22,9% din fructele moldovenești, spre deosebire de 55,8% în anul 2010.
Produse rusești – pe rafturile magazinelor locale
Așadar, în ciuda războiului, sancțiunilor și a presiunilor, pe rafturile magazinelor din R. Moldova pot fi găsite în continuare numeroase produse aduse din Rusia. Potrivit datelor oferite de Serviciul Vamal, este vorba despre produse de brutărie, biscuiți, ceai, cafea, sosuri și condimente, apă gazată și necarbogazoasă, ciocolată, preparate sau conserve de pește, boabe de cereale, paste alimentare, uleiuri din semințe de floarea soarelui, dar și alte produse.
ZdG a contactat rețeaua de magazine „Linella”, care este cel mai mare lanț de magazine la nivel național și lider pe piața moldovenească. Magazinele „Linella” aparțin companiei „Moldretail Grup”, care deține și mărcile „Cip Market”, „Bravo” și „Fidesco”, iar mai nou, și compania „Fourchette-M SRL”, care operează magazinele „Fourchette” și „To-To market”.
Managera de PR a companiei ne-a spus că va reveni cu răspunsuri la întrebările adresate, însă nu a mai făcut-o. Ulterior, ZdG a sunat de mai multe ori, dar nu a primit vreun răspuns.
Aici merită să menționăm că firma „Moldretail Grup”, care activează și ca importator, a fost fondată de Vasile Dragan, om de afaceri de succes și miliardar în Rusia. În 2020, potrivit presei ruse, acesta ar fi avut o avere în Rusia în valoare de 1,85 miliarde ruble (circa 22 de milioane de dolari). Principala lui sursă de venit este compania „Igristîe vina”, unul dintre cei mai mari producători de vinuri din Rusia.
ZdG a luat legătura și cu departamentul de marketing al companiei „IMENSITATE SRL”, care, după Moldretail Grup, ocupă al doilea loc pe piața moldovenească. Compania administrează rețelele de magazine „Local”, „Bonus”, dar și magazinele „Velmart”, „Green Hills”, care țin de compania „VISTARCOM SRL”.
Reprezentanta companiei ne-a spus că au „foarte puține produse din Rusia, majoritatea sunt din Moldova și din Ucraina”. La fel, aceasta a menționat că numărul de produse de origine rusă a scăzut mult în ultimii ani, în special pentru că firma prioritizează produsele autohtone și cele din Ucraina. La mai multe întrebări legate de importurile din Rusia însă a refuzat să răspundă.
Compania „IMENSITATE SRL” face parte din Tarol-DD Holding, care deține și magazinele „Avocado”, „Instreet” și „JYSK”.
„Importatorii nu aduc marfă «după drapel», ci după preț”
Expertul Marin Gospodarenco, de asemenea, explică prezența produselor rusești pe piață nu prin calitatea lor, ci prin prețul scăzut. „Trebuie să pornim de la realitatea simplă a pieței: importatorii nu aduc marfă «după drapel», ci după preț, disponibilitate și cerere. Motivele pentru care încă apar produse alimentare rusești pe rafturi sunt, în esență, economice – nu ideologice.
Unele produse alimentare din Rusia – conserve, dulciuri, ingrediente, uleiuri sau articole de volum mic, pot fi achiziționate la prețuri foarte competitive, mai ales când sunt vândute în cantități mari sau în perioade când alți furnizori din regiune sunt suprasolicitați. Pentru importatori, câțiva lei diferență la cutie înseamnă profit sau pierdere.”
Potrivit expertului, „nu e vorba de «calitate mai bună». În general, produsele rusești nu sunt mai calitative decât cele din UE sau din regiune. Argumentul lor este strict prețul.”
La întrebarea ZdG dacă R. Moldova ar trebui să înceteze complet relațiile comerciale cu Rusia, având în vedere agresiunea militară de la graniță, expertul menționează că „din perspectivă economică, nu există țări care să funcționeze pe logica «totul sau nimic». Economia nu se conduce cu declarații politice, ci cu cifre, costuri, rute de aprovizionare și sustenabilitate pe termen lung”.
„În primul rând, trebuie spus clar: R. Moldova nu mai este dependentă de Rusia. Importurile din această direcție au scăzut la minime istorice, sub 3% din total.
Totuși, există câteva produse unde Rusia rămâne un furnizor punctual: îngrășăminte, unele materiale industriale, anumite produse alimentare de nișă. Renunțarea bruscă la ele, printr-un embargo total, ar crea șocuri de preț și ar lovi cel mai tare micii producători și consumatorii cu venituri reduse. Cei cu venituri mici sunt întotdeauna cei care plătesc costul deciziilor greșite. De aceea, abordarea nu este despre interzicerea totală, ci reducerea graduală a riscurilor, nu ruperea relațiilor comerciale”, concluzionează expertul.
