Principală  —  IMPORTANTE   —   Video/ „Ziua votării – ziua…

Video „Ziua votării – ziua înmormântării”. Cum votează romii și cât sunt de motivați să candideze la alegeri

Votul romilor la alegeri este influențat de mai mulți factori. O parte din ei nici nu vor ajunge la urne, pentru că nu au acte, o altă parte – nu-și vor exercita dreptul la vot, pentru că se vor afla peste hotare. Alții, care vor ajunge în secțiile de votare, riscă să fie manipulați și corupți politic din cauza educației precare, aceasta fiind și unul dintre motivele din care persoanele de etnie romă nu își înaintează candidaturile la funcții elective. Astfel, comunitățile rome sunt subreprezentate în consilii și primării. 

Cum votează persoanele de etnie romă

La alegerile locale generale din 5 noiembrie la urne sunt așteptați toți cetățenii R. Moldova cu drept de vot. Pentru persoanele de etnie romă, ziua alegerilor este una tristă, spun experții, și asta pentru că romii n-ar avea cultură politică.

Ion Duminica

Romii nu cunosc mecanismele acestea politice: ce înseamnă alegeri locale, ce înseamnă alegeri parlamentare, ce înseamnă alegeri prezidențiale și de ce este important să exprimăm votul. În ziua alegerilor, ei iau buletinul de vot, văd ce scrie acolo, dar nu înțeleg, nu pot citi. Și în general, ziua alegerilor pentru romi e o zi foarte tristă. Ei spun așa: „Ziua votării – ziua înmormântării”. Se duc la votare ca la înmormântare. Ei țin minte cum era în perioada sovietică – când te duceai la votare, era muzică, era un bufet acolo, lumea era veselă. Acum toți sunt serioși”, explică Ion Duminica, cercetător științific la Institutul Patrimoniului Cultural de la Academia de Științe a Moldovei.

O bună parte din romi nici nu vor putea vota la alegerile din 5 noiembrie. Unii – pentru că nu au deloc acte, alții – pentru că nu au viză de reședință, iar o altă categorie –  pentru că nu vor mai fi în țară. Datele pe care le prezintă Asociația Națională a Mediatorilor arată că fiecare al patrulea rom nu are acte de identitate.

În general, nu au documente – nici bunelul, nici bunica n-au avut, nici copilul, nici nepoții. Pare straniu, dar e adevărat. O altă parte care nu se monitorizează sunt cetățenii de etnie romă care au acte, dar fără viză de reședință, pentru că nu au locuință. Deci, ei au buletin de identitate, dar fără fișa de însoțire. Și atunci, ei n-au acces la alegerile locale.

Mulțumim că citești ZdG!
Ajută-ne să continuăm să furnizăm informații esențiale — donează pentru jurnalismul nostru.

Donează

În altă ordine de idei, majoritatea populației de etnie romă la noi migrează, inclusiv pe intern. Ei azi sunt la Otaci, mâine – la Soroca, poimâine – la Bălți, peste vreo două luni – la Chișinău. Și atunci, e dificil accesul la aceste alegeri locale”, relatează Ion Duminica.

Alexei Preda

Despre migrația romilor ca factor ce influențează participarea acestora la alegeri vorbește și Alexei Preda, ales local de etnie romă în Consiliul Orășenesc Otaci: „Mai aproape de noiembrie, mulți vor pleca peste hotare, pentru că sunt mari costurile la utilități și mulți încearcă să plece peste hotare, să treacă de iarnă și să facă niște bani pentru vară.

O confirmă și mai mulți etnici romi din satul Vulcănești, raionul Nisporeni: „Numaidecât o să mergem la vot dacă o să fim acasă”, spune Hartimon Ibrian. „Dacă o să fim acasă, o să mergem, că trebuie de mers la vot, numaidecât”, menționează și Gheorghe Stoica.

Educația precară a romilor îi împiedică să voteze conștient și îi face ușor de manipulat

Dacă totuși vor merge la vot, există probabilitatea că romii nu vor oferi un vot informat. Și asta pentru că marea majoritate a romilor este analfabetă instituțional, spune Ion Duminica. „Asta înseamnă că ei nu percep mesajele administrative. Adică, știu limba română, dar mesajele administrației, inclusiv cu tentă politică, e complicat de asimilat pentru ei, pentru că într-adevăr,  sunt foarte multe persoane care au absolvit școala doar cu certificat de audiență”, spune cercetătorul.

Elena Sîrbu

Analfabetismul romilor îi face să fie ușor de manipulat de către partidele politice care cu orice preț își doresc să treacă pragul electoral, subliniază Elena Sîrbu, președinta Platformei femeilor rome „ROMNI”. „Îmi pare rău să spun asta, însă se cunoaște că în timpul alegerilor oamenii sunt folosiți ca instrumente de a obține voturi. Persoanele din grupuri vulnerabile devin victime ale acestor abuzuri. În perioada electorală, toată lumea își amintește de romi, de persoane cu nevoi speciale și așa mai departe, dar de îndată ce-și ating scopul, nu-și manifestă interesul pentru a-i încadra sau pentru a-i ajuta inclusiv în politicile lor naționale sau strategiile locale de dezvoltare.”

Ion Duminica este de părere că schimbările demografice din ultimii ani au stimulat coruperea alegătorilor de etnie romă. „În ultimul timp, cu starea demografică, când mulți cetățeni au emigrat peste hotare și numărul alegătorilor s-a redus, acum orice vot e prețios. Evident, și votul romilor a devenit prețios. Concurenții au început să se adreseze și la ei – printr-un cuvânt bun, printr-o sacoșă cu ceva, printr-o promisiune, ca și la ceilalți alegători care sunt din păturile social-vulnerabile. Și atunci, romii au devenit, într-un fel, masă electorală care e ușor de manipulat. Romii trăiesc cu ziua de azi și dacă cineva le aduce un pachet cu ceva, într-adevăr, e ceva prețios pentru dânșii. Pentru ei asta e un act de binefacere, nu corupere”, menționează Ion Duminica.

Ion Bucur

Ion Bucur, președintele Centrului pentru drepturile romilor, consideră că voturile influențate de politicieni sunt voturi fraudate. „Cetățeanul care a împlinit 18 ani trebuie să meargă la vot conștient și neinfluențat de nimeni. Atunci putem să vorbim de niște alegeri incluzive și în caz că încearcă cineva să vină cu pachete, cum încearcă politicienii de obicei – ori cu pachete alimentare, ori cu bani – putem să spunem că voturile sunt fraudate”, menționează Ion Bucur.

Despre coruperea alegătorilor romi de către unele formațiuni politice vorbește și Simion Ibrian, consilier local la Vulcănești, raionul Nisporeni. „Cetățenii sunt manipulați de mai multe partide, care vin în sat și le propun bani, cadouri, chiar au distribuit și bani. Alții promit să le ieftinească gazul, să le facă drumuri, apă și așa mai departe. Chiar dacă majoritatea acestor facilități sunt deja în sat. Reprezentanții unei formațiuni le-au promis la unii cetățeni să le confecționeze legitimații pentru a avea acces liber în Rusia, ceea ce este incredibil. Ei pot să meargă și fără legitimație, dar ei consideră că așa vor avea prioritate”, spune alesul local.

Unii oameni din localitate confirmă că au fost vizitați de reprezentanții unor partide, în timp ce alții subliniază că nu se lasă prea ușor mințiți. „Alaltăieri au fost aici oameni și spun, chipurile, o să facem așa, așa, dar dacă sunt mai mulți bărbați, n-am putut să ies să stau de vorbă cu dânșii. Noi, pe care va trebui să-l votăm, o să-l votăm și noi”, spune Angela Rassoha. „O să vedem pe cine votăm, că noi suntem de-acum mari, nu mai suntem copii să ne amăgească”, exclamă Roman Arapu.

Este nevoie de educație electorală pe înțelesul romilor

Romii ar putea să ofere un vot conștient dacă ar avea parte de educație electorală pe înțelesul lor, consideră experții.

Nu există pârghii, nu există instrumente de a promova această educație în rândul comunității, fiindcă ea, în primul rând, trebuie elaborată și adaptată conform necesităților lingvistice. În același timp, orice informație trebuie livrată pe înțelesul lor. Statul este obligat să ofere pachetul informațional deplin pentru toate categoriile de persoane”, este de părere Elena Sîrbu, președinta Platformei femeilor rome „ROMNI”.

Pe de altă parte, Ion Duminica consideră că societatea civilă a romilor ar putea impulsiona dezvoltarea gândirii critice a comunității dacă s-ar coagula în jurul acestei idei. Acest lucru însă nu se întâmplă, or ONG-urile care promovează drepturile romilor sunt dezbinate. „Dacă era societatea civilă puternică și dacă avea să fie o conștiință civică puternică în rândul romilor, atunci avea să fie și participare la alegeri locale, parlamentare, prezidențiale. Noi acum avem o problemă cu societatea civilă a romilor, că noi am format Coaliția «Vocea Romilor», care este o platformă de 35 de organizații rome, ca să ghidăm, să facem lobby, advocacy, să promovăm, să mobilizăm comunitatea romă, dar e complicat, pentru că sunt alte organizații care au alt mesaj. Fiecare vrea să fie lider la dânsul în sat.”

Romii sunt subreprezentați în consilii și primării

La alegerile locale din 2019, peste 50 de persoane de etnie romă au candidat la funcțiile de consilieri locali, raionali, municipali sau la posturile de primar. Scrutinul din acest an nu este monitorizat din perspectiva incluziunii romilor. Pe de altă parte, spune președinta Platformei femeilor rome „ROMNI”, mulți candidați nici nu se identifică drept romi. Din acest motiv, este greu de monitorizat câți romi se regăsesc pe listele electorale. „Din păcate, factorul uman, stereotipurile, prejudecățile despre comunitatea romilor și limita accesului acestora inclusiv la nivel de decizie, determină ca unii reprezentanți ai comunității să-și ascundă identitatea. Vreau să îndemn pe toți care sunt de etnie romă sau cel puțin au identitatea romă în rădăcinile sale să se identifice și astfel să promoveze inclusiv incluziunea în societatea noastră”, îndeamnă Elena Sîrbu.
Alexei Preda a deținut în ultimii patru ani mandatul de ales local în Consiliul orășenesc din Otaci. „Motivul pentru care am candidat este banal – am vrut să particip la viața orașului și să aduc o contribuție. Pentru că sunt de etnie romă, m-am gândit că ar fi util pentru comunitatea romă să aibă propriul reprezentant în Consiliul Orășenesc care să monitorizeze deciziile și să protejeze drepturile rezidenților romi”, spune Alexei Preda. Acesta va candida și în acest an pentru a obține un nou mandat.

Andrei Sîrbu

Andrei Sîrbu are 19 ani, este student la Drept și provine dintr-o familie mixtă. La alegerile din 5 noiembrie candidează la funcția de consilier în Consiliul local din Tohatin, mun. Chișinău, localitate în care nu există o comunitate coagulată de romi. „Am considerat că o să fie o experiență fructuoasă și o să primesc ceva pe lângă faptul că o să încerc să fac o schimbare în comuna în care candidez. Când eram mic, nu că mi-era rușine să mă identific că sunt rom, dar dacă nu mă întrebai, cu siguranță nu veneam să-ți spun eu. Acum mă identific drept rom, nu ascund, pentru că asta este etnia mea și sunt mândru de ea. Respectiv, în campanie am fost primit ușor, oamenii sunt destul de cărturari, adică nu am probleme cu discriminarea”, menționează Andrei Sîrbu.

Simion Ibrian

Simion Ibrian este unul dintre cei mai longevivi consilieri din țara noastră. A devenit ales local încă în anii ’70, pe când consilierii se numeau deputați. De atunci s-a implicat în soluționarea problemelor comunității sale. În ultimii opt ani a fost consilier în Consiliul Local Ciorești din raionul Nisporeni, fiind singurul rom care reprezintă satul Vulcănești din această comună. „Din partea colegilor nu am simțit discriminare niciodată. Multe inițiative s-au adoptat, au avut efect. Tot timpul am avut susținere, nu se resping inițiativele mele, dar sunt singurul din sat, e prea puțin pentru o localitate cu peste 1200 de romi”, spune Simion Ibrian.

Educația precară este unul dintre motivele din care persoanele de etnie romă nu își înaintează candidatura la funcții elective, spune consilierul. „Părerea mea e că nu-s școliți la nivelul acela care ar putea să fie ca să contribuie la rezolvarea problemelor într-o primărie. Cei care am mai învățat, aceia și pretindem la ceva, să rezolvăm pentru comună, pentru satele noastre.”

Un alt motiv ar fi deplasările constante ale romilor peste hotarele țării. „În căutarea unei vieți mai bune, romii pleacă în străinătate și foarte rar când pot fi permanent acasă, se pot angaja în activități sociale și în viața orașului”, spune Alexei Preda.

Totuși, pentru romi este important ca pe agenda primăriei, a Consiliului local sau raional să fie incluse problemele comunității lor, ca să nu fie excluși din viața politică și socială, menționează președintele Centrului pentru drepturile romilor. „Considerăm că este foarte important ca să crească gradul de interes din partea unor partide politice de a atrage romii pe listele electorale. Cu atât mai îmbucurător este faptul când pe listele unui partid este și un candidat de etnie romă. Atunci, șansele că romii vor vota acel partid cresc semnificativ”, remarcă Ion Bucur.

Datele recensământului din 2014 arată că în R. Moldova sunt 9380 de cetățeni de etnie romă. Raportul Actualizat de Cartografiere a Localităților dens populate de romi publicat în 2021 arată că în țara noastră ar trăi aproximativ 267 de mii de romi, concentrați în 60 de localități dens populate de reprezentanții acestei etnii.