Profilul candidaților independenți la alegerile parlamentare
Patru candidați independenți luptă pentru funcția de deputat în viitorul Legislativ: fostul deputat Andrei Năstase, actuala deputată Olesea Stamate, fosta judecătoare Victoria Sanduța și Tatiana Crețu, juristă de profesie, în prezent neangajată.
Andrei Năstase: cariera politică și excluderea din Platforma DA
Andrei Năstase a fost procuror, iar din 2002 deține licență de avocat. În politică începe să se evidențieze în 2015, odată cu alegerea sa în funcția de președinte al Platformei DA. A devenit cunoscut prin declarații critice la adresa lui Plahotniuc și a fost unul dintre liderii protestelor desfășurate în PMAN după „Furtul miliardului”.
În februarie 2019, Năstase a devenit deputat din partea blocului ACUM, format din Platforma DA și PAS. În iunie 2019 a fost numit ministru al Afacerilor Interne. Fiind în această funcție, Năstase l-a pus cumătrul său, Gheorghe Balan, în funcția de șef interimar al Inspectoratului General al Poliției. Năstase declara atunci că relația cu Balan nu a influențat în niciun fel această numire.
În decembrie 2022, pe când Năstase era liderul fracțiunii Platformei DA din Consiliul Municipal Chișinău, Biroul Politic Național al partidului i-a retras sprijinul politic. Se întâmpla după ce consilierii Platformei DA au votat pentru șase Planuri Urbanistice Zonale controversate.
Deși Năstase nu a participat la acea ședință a Consiliului Municipal Chișinău, președintele Platformei DA, Dinu Plîngău, l-a considerat responsabil pentru acțiunile consilierilor, dar și pentru rezultatele slabe obținute de partid la ultimele scrutine electorale, cerându-i să-și depună demisia.
În 2024, Andrei Năstase a candidat independent la funcția de președinte al Republicii Moldova, obținând sub 10 mii de voturi, echivalentul a 0,64 la sută. La alegerile parlamentare din 28 septembrie, Năstase va ocupa poziția a patra în buletinul de vot.
Olesea Stamate: scandalul eliberării din penitenciar a unor condamnați la detenție pe viață
Candidata independentă Olesea Stamate este juristă de profesie. Înainte de a se implica în politică, a condus Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă. În 2019, a ocupat, pentru câteva luni, funcția de ministră a Justiției în guvernul condus de Maia Sandu. În 2021, a devenit deputată din partea PAS, deținând totodată și funcția de președintă a Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlament.
În aprilie 2025, Stamate a fost exclusă din PAS și i s-a cerut să-și depună mandatul de deputat, fiind acuzată că în 2022 a introdus mai multe amendamente la legea amnistiei, care, într-un final, au contribuit la eliberarea din penitenciar a unor condamnați la detenție pe viață.
Stamate a declarat că toate modificările legislative au fost „corecte și legale”, respingând toate acuzațiile.
După excluderea din PAS, Olesea Stamate și-a continuat activitatea parlamentară ca deputată neafiliată, adoptând o poziție critică față de formațiunea politică a cărei vicepreședintă a fost.
Cine este Tatiana Crețu
Tatiana Crețu, care va figura pe poziția a 22-a în buletinul de vot, este juristă de profesie. Potrivit informațiilor publicate pe pagina sa de Facebook, aceasta a studiat dreptul în Spania, unde a emigrat în 2010. În decembrie 2024, Tatiana Crețu s-a întors în R. Moldova, iar în prezent, conform informațiilor publicate pe site-ul Comisiei Electorale Centrale, nu este angajată. Una dintre prioritățile din programul său politic este „informarea publică privind integrarea europeană”.
Pe rețelele de socializare, Tatiana Crețu a adoptat în ultimii ani o poziție critică față de partidul de guvernământ, acuzând formațiunea că nu și-a respectat prioritățile asumate.
Detalii despre activitatea fostei judecătoare Victoria Sanduța
Victoria Sanduța a activat ca avocată și lector universitar. În martie 2017, a fost numită magistrată la Judecătoria Chișinău, iar doi ani mai târziu a fondat, împreună cu alți doi judecători, Asociația „Vocea Justiției”.
În această perioadă, s-a remarcat prin critici la adresa sistemului judecătoresc. De exemplu, în iulie 2019, Sanduța a susținut un discurs în fața Consiliului Superior al Magistraturii de la acea vreme, acuzând că în sistem existau abuzuri cunoscute de Consiliu, însă acesta nu întreprinde nicio măsură.
În anul 2022, președinta Maia Sandu a refuzat să o numească pe Victoria Sanduța în funcția de judecătoare până la atingerea plafonului de vârstă, de rând cu alți 12 magistrați. Șefa statului a declarat într-o emisiune televizată că existau semne de întrebare privind veniturile și cheltuielile raportate de unii judecători incluși pe listă, fără a menționa însă nume concrete.
Într-o reacție, Victoria Sanduța a acuzat-o pe Maia Sandu de „manipulare” și că ar fi utilizat „informații evazive”. Doi ani mai târziu, aceasta a fost eliberată din funcția de judecătoare, printr-un decret semnat de șefa statului. În ultimii ani, Sanduța a lansat constant acuze la adresa partidului de guvernământ, criticând și mecanismul de evaluare externă a judecătorilor.
În decembrie 2024, după ce a fost eliberată din funcția de judecătoare, Victoria Sanduța a intrat în politică. S-a alăturat inițial Coaliției pentru Unitate și Bunăstare, condusă de Igor Munteanu. Totuși, la doar o lună distanță, s-a retras din formațiune, invocând „divergențe de viziuni”.
Victoria Sanduța a fost înregistrată de Comisia Electorală Centrală la mijlocul lunii august drept candidată independentă și va fi a 15-a în buletinul de vot la alegerile parlamentare din 28 septembrie.
