Nicanor Ciochină și complicele său și-au aflat sentința | Dosarul unui fost șef al SIS se întoarce în prima instanță | Exporturile moldovenești în SUA, taxate cu suprataxă de 10% și noutăți din dosarul „Frauda bancară” | SĂPTĂMÂNA DE GARDĂ
Nicanor Ciochină, fostul primar al satului Boldurești, învinuit că a lovit mortal un copil și a fugit de la fața locului, a fost condamnat, în prima instanță, la 7 ani de închisoare cu executare. Detalii, în această ediție a Săptămânii de Gardă. Începând cu 24 februarie, exporturile moldovenești către SUA se taxează cu 10% suprataxă și nu cu 25%, așa cum era până acum. Tot astăzi vorbim despre scandalul legat de grațierea lui Nicolae Șepeli, suspectat de organizarea unei tentative de asasinat a unor persoane publice din Ucraina, și vă spunem ce a constatat Autoritatea Națională de Integritate în cazul unei judecătoare vizate de o anchetă a ZdG.
Săptămâna de Gardă poate fi ascultată pe Apple Podcasts, Overcast, Spotify (din afara R. Moldova) și privită pe canalul nostru de YouTube.
Fostul primar de Boldurești, Nicanor Ciochină, acuzat că a lovit mortal un băiat de 14 ani și a fugit de la locul accidentului, a fost condamnat la 7 ani de închisoare cu executare. Complicele său, Ion Andronache, care l-a ajutat să ascundă urmele, a primit 2 ani de închisoare, dar va executa doar șase luni. Sentința a fost pronunțată pe 27 februarie de judecatoarea Lilia Lupașco, de la Judecătoria Chișinău. Niciunul dintre condamnați nu a fost prezent. Andronache a fost anunțat în căutare, iar în privința lui Nicanor Ciochină a fost dispusă măsura arestului preventiv. Sentința poate fi atacată la Curtea de Apel. Avocatul lui Ciochină a declarat că va decide dacă va contesta sentința după ce va examina motivarea deciziei.
În această săptămână, oamenii legii au desfășurat percheziții în mai multe primării din țară și la sediul unui agent economic, într-un dosar de delapidare în cadrul unor proiecte de infrastructură finanțate din fonduri naționale și externe. În timpul descinderilor, au fost ridicate mai multe documente, iar cinci persoane au fost reținute pentru 72 de ore. Ulterior, patru au fost plasate în arest preventiv pentru 30 de zile. Cauza penală vizează administratorul și mai mulți ingineri ai unei companii declarată câștigătoare a unor licitații publice organizate de primării pentru construcția rețelelor de apă și canalizare. Proiectele au fost finanțate în cadrul Programului național „Satul European” 2024–2028 (ediția II). Potrivit CNA, compania a executat lucrări în raioanele Soroca, Edineț, Glodeni, Sîngerei, Strășeni, Șoldănești, Căușeni și Taraclia. La recepția lucrărilor, administratorul și inginerii ar fi promis și oferit bani membrilor comisiilor, inclusiv angajați ai Inspectoratul Național pentru Supraveghere Tehnică, pentru a nu consemna neconformitățile și a semna actele, deși existau abateri neînlăturate. De asemenea, ar fi fost incluse fictiv în acte lucrări neexecutate. Într-un alt caz, administratorul ar fi transmis 3 500 de euro unei persoane care pretindea că poate influența angajați ai Inspecției muncii, Poliției și Procuraturii pentru a evita pornirea unei cauze penale privind încălcarea normelor de protecție a muncii, soldată cu vătămarea oculară a unui angajat.
Avem noi detalii despre cazul grațierii lui Nicolae Șepeli, tânărul de 31 de ani, suspectat în prezent de organizarea unei tentative de asasinat asupra unor persoane publice din Ucraina. Pe 19 februarie, curent, președinta Maia Sandu a revocat decretul de grațiere emis în 2022 pe numele său. Informațiile apărute în spațiul public au generat întrebări privind modul în care un condamnat pentru trafic de droguri în Rusia, transferat în R. Moldova, a ajuns să fie grațiat. Președinția a explicat că actul de clemență fusese acordat pe baza informațiilor existente la momentul respectiv și includea o perioadă de probațiune cu supraveghere, iar descoperirea unor fapte noi a condus la revocare. Nicolae Șepeli a fost condamnat în Rusia, în 2017, la 11 ani de închisoare pentru tentativă de trafic de droguri în proporții deosebit de mari. Ulterior, acesta a fost transferat în R. Moldova pentru a-și continua executarea pedepsei, iar în 2022 a fost grațiat. Recent, oamenii l-au reținut într-un dosar privind pregătirea asasinării unor persoane cunoscute din Ucraina. Care sunt legăturile lui Șepeli cu „rețeaua” lui Șor, aflați dintr-un articol complex publicat pe zdg.md.
Nouă persoane care ocupă „diverse funcții în cadrul așa-numitelor entități neconstituționale din stânga Nistrului” au fost lipsite de cetățenia Republicii Moldova. Decretul semnat de președinta Maia Sandu vizează inclusiv persoane care au luptat de partea forțelor separatiste în conflictul armat de pe Nistru din 1992. Potrivit jurnaliștilor de la Zona de Securitate, pe listă figurează foști pretinși „miniștri”, „deputați” ai așa-numitului „soviet suprem”, fostul șef al pretinsei comisii electorale centrale locale, dar și conducători ai structurilor de forță. Procedura de retragere a cetățeniei a fost inițiată de Agenția Servicii Publice, la sesizarea Serviciului de Informații și Securitate.
Lilia Lupașco, magistrată la Judecătoria Chișinău, a fost constatată de Autoritatea Națională de Integritate cu avere nejustificată de peste 700 de mii de lei. Inspectorul de integritate a stabilit existența unei diferențe substanțiale și deținerea unei averi cu caracter nejustificat pentru perioada 1 august 2016 – 18 octombrie 2022. Controlul ANI a fost inițiat după o sesizare care are la bază o anchetă a Ziarului de Gardă din septembrie 2022. ZdG scria atunci că judecătoarea și soțul său, jurist de profesie, au scos la vânzare un apartament de lux amplasat într-o zonă selectă a capitalei, în apropierea parcului Valea Morilor, pentru suma de circa 6,5 milioane de lei. În anunțul însoțit de mai multe fotografii, care arăta luxul în care locuia familia judecătoarei, era indicat că apartamentul cu vedere spre lac avea o suprafață de 170 de metri pătrați. Un imobil cu o asemenea suprafață lipsea însă din declarațiile de avere și interese ale magistratei. Într-un comentariu pentru ZdG, magistrata ne-a transmis că nu este de acord cu actul ANI și că-l va contesta în instanța de judecată.
La ședința de judecată din 23 februarie, oligarhul Vladimir Plahotniuc, judecat în dosarul „Frauda bancară”, a declarat că nu se consideră vinovat și că „dosarul este o făcătură mare”, făcând trimitere periodic la scheme imprimate pe foi A1 pe care le avea la îndemână. Totodată, Plahotniuc a negat că ar fi contribuit la preluarea celor trei bănci de către Ilan Șor, menționând că, pentru aceste mișcări, avea nevoie „doar de bani și de acordul acționarilor”. Plahotniuc a mai spus că pentru el conta ca „situația din Banca de Economii a Moldovei să fie ținută sub control” și atunci i-ar fi comunicat lui Ilan Șor că, „dacă nu ține banca, te vor rupe oamenii, dacă nu te vor rupe oamenii, te voi rupe eu”. Pe 26 februarie, în instanță au fost prezentate declarațiile unui martor secret al acuzării. Conform TV8, martorul a descris un mecanism prin care zeci de milioane de dolari și euro, „bani murdari” proveniți din tranzacții legate de furtul miliardului, ar fi fost transferate prin companii off-shore și structuri externe. De asemenea, martorul a vorbit despre modul în care ar fi fost achiziționate și gestionate active precum acțiuni la Victoriabank, un iaht de lux, un hotel din Spania și un avion privat.
Dosarul fostului director al Serviciului de Informații și Securitate, Vasile Botnari, va fi rejudecat la Judecătoria Chișinău, într-un alt complet, după ce Curtea de Apel Centru a admis recursul soției unuia dintre profesorii turci expulzați în 2018. Instanța de Apel a casat parțial sentința din 15 iulie 2020, prin care Botnari fusese sancționat doar cu o amendă de 88 de mii de lei pentru abuz de putere. Potrivit Promo-LEX, Curtea de Apel a constatat erori grave de drept și a remediat o deficiență din faza de urmărire penală. În septembrie 2018, pe când Vasile Botnari era directorul Serviciului de Informații și Securitate, instituția a expulzat șapte cetățeni turci, acțiune considerată ilegală de familiile acestora.
Hassan Toper, cetățeanul turc învinuit de complicitate la omorul intenționat al lui Eren Izzet, comis pe 10 iulie 2024 în sectorul Rîșcani al capitalei, revine în arest preventiv din arest la domiciliu. Decizia a fost luată de Curtea de Apel Centru, care a admis contestația procurorilor, în timp ce apărarea solicitase liberarea provizorie sub control judiciar. Pe 25 februarie, în timpul examinării recursurilor la Curtea de Apel Centru, inculpatul și-a pierdut cunoștința în sala de judecată și a fost transportat la spital cu ambulanța. Solicitat de ZdG, avocatul său, Dimitrie Mereacre, a declarat că Toper invocase anterior probleme de sănătate, susținând că în niciun caz incidentul n-a fost regizat. Pe 10 iulie 2024, un cetățean turc în vârstă de 41 de ani a fost împușcat mortal la o terasă din sectorul Râșcani al capitalei. Omorul a fost comis de un bărbat, cu fața acoperită de o cască, în timp ce se deplasa pe o bicicletă electrică. Potrivit Procuraturii Generale, bărbatul care a fost ucis era liderul unei „grupări criminale”. Oamenii legii susțin că Toper a călătorit în R. Moldova de patru ori pentru a „organiza logistica” uciderii lui Eren.
„Razia antidrog” la un eveniment de muzică electronică, în cadrul căreia au fost verificate peste 100 de persoane, iar 19 dintre ele au fost „conduse pentru expertiză narcologică”, s-a soldat cu trei procese contravenționale și un proces penal. Totodată, după o altă acțiune a poliției, din noaptea de 21 februarie, au fost inițiate trei procese penale și întocmite 19 procese contravenționale, fără ca cineva să fie reținut. ZdG a relatat anterior că intervenția oamenilor legii în noaptea de 14 februarie, într-un spațiu utilizat pentru organizarea petrecerilor de muzică electronică, a provocat umilire și stigmatizare, au spus participanții la eveniment. Organizatorii evenimentului au susținut că au avut pagube de circa 100 de mii de lei. De cealaltă parte, șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a precizat că oamenii legii au tratat intervenția similar cu modul în care sunt abordate cazurile de speluncă. Mai multe detalii la subiect găsiți pe zdg.md, iar în continuare vă-ndemnăm să urmăriți un vox la acest subiect, realizat în capitală.
Taxa de 25% la importurile de mărfuri moldovenești în SUA a fost eliminată în urma deciziei Curții Supreme a Statelor Unite din 20 februarie 2026. Totuși, autoritățile americane au introdus o suprataxă temporară de 10% pentru toate importurile, inclusiv cele din R. Moldova. Măsura este temporară, iar perioada maximă de aplicare a acestei măsuri este de 150 de zile. Pe 24 februarie s-au împlinit patru ani de când dictatorul rus Vladimir Putin a ordonat începerea așa-numitei „operațiuni militare speciale” în Ucraina. Aproape două milioane de oameni au murit, au fost răniți sau au dispărut în urma luptelor sângeroase din această perioadă, iar alte milioane de persoane și-au pierdut casele sau au fost nevoite să fugă din calea războiului.
În ziua marcării a patru ani de război în Ucraina, câteva sute de persoane au participat la un marș de solidaritate în fața Ambasadei ruse la Chișinău, scandând lozinci precum „Armata rusă afară!”, „Putin criminal!” și „Slavă Forțelor Armate ale Ucrainei”. Mesaje de condamnare a agresiunii au fost transmise și de conducerea R. Moldova, iar clădirile Parlamentului și Președinției au fost iluminate în culorile drapelului ucrainean, în semn de susținere. Pe 26 februarie, Parlamentul a adoptat o Declarație prin care își reafirmă sprijinul pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, „condamnând ferm” acțiunile Federației Ruse și acuzând-o de încălcarea dreptului internațional și de comiterea unor crime de război și crime împotriva umanității, inclusiv tortură, violență sexuală și execuții ilegale ale prizonierilor de război. Trăind la granița acestui război, Ziarul de Gardă a întrebat câțiva cetățeni ai R. Moldova cum văd ei războiul după patru ani, ce soluții ar fi pentru încheierea lui, ce mesaj au pentru poporul ucrainean, dar și pentru liderul de la Kremlin, cel care a ordonat invazia și care, până în prezent, nu a pus capăt acestui război.
