VIDEO Maratonul promisiunilor electorale fantasmagorice: de la indemnizații pentru copii de 200 de mii de lei și gaz „de trei ori mai ieftin” la investiții și creșteri economice ca în Singapore și Dubai

În această campanie electorală, promisiunile politicienilor sunt livrate către potențialii alegători „cu viteza luminii”. Ofertele partidelor sunt pe cât se poate de umflate, mergând pe vechea rețetă, deja folosită în precedentele campanii – „lapte și miere” pentru pensionari și salariați,  gaz de trei ori mai ieftin și indemnizații de zeci de mii de lei. Unii încearcă să-și ademenească electoratul chiar cu indemnizații de sute de mii de lei și investiții în economie pentru ca R. Moldova „să se ridice ca Singapore și Dubai”. 

ZdG a studiat programele electorale ale tuturor partidelor politice, le-a pus la îndoială pe cele rupte de realitate și le-a analizat împreună cu un expert economic și cu un analist politic. Aceștia au remarcat că, de cele mai multe ori, candidații electorali livrează „fanteziile electorale populiste” fără a specifica cum și de unde vor mobiliza resursele financiare necesare pentru a implementa promisiunile făcute și că unele, dacă ar fi puse în practică, ar provoca dezechilibre bugetare. 

Cea mai frecventă, dar și promisiunea fruntașă din programele electorale, este legată de grija față de vârstnici. Astfel, dacă Partidul „Mișcarea Respect Moldova”, Andrei Năstase, Partidul politic „Moldova Mare”, Partidul Social Democrat European promit majorarea pensiei minime la 5000 de lei, Blocul Electoral „Patriotic al Socialiștilor, Comuniştilor, Inima și Viitorul Moldovei” ridică ștacheta până la „minimum 6000 de lei”. 

„Sunt promisiuni deloc sustenabile”

Am analizat această promisiune din prisma fezabilității cu expertul economic Stas Madan. 

„La moment, pensia medie în R. Moldova, la 1 iulie, este de 4404 lei. Deci, candidații electorali propun pensii minime mai mari decât pensia medie actuală. Creșterea pensiei minime până la 6000 de lei crește această presiune pe buget la circa 10 miliarde de lei anual. Sunt promisiuni deloc sustenabile, având în vedere inclusiv tendințele demografice,  de care nu putem să facem abstracție”, susține expertul.

Pensia minimă de 6000 de lei poate fi realizabilă în baza a trei scenarii nefaste pentru țară, susține expertul.  

„Primul scenariu ar fi ca să crească foarte mult rata de impozitare. Noi ar trebui să creștem la 40% sau cu peste 40%, cu siguranță. Sau alt scenariu ar fi să scădem drastic cheltuielile pentru alte domenii cum ar fi agricultura, spitale, drumuri, apeducte și dezvoltare regională și așa mai departe. Iarăși, ne dorim așa ceva? Și al treilea scenariu ar fi dacă am avea o inflație galopantă. Câțiva ani de inflație de 20–30% la rând, cu siguranță, și pensia minimă poate să fie 6000 de lei, dar asta va duce la sărăcirea populației, inclusiv a pensionarilor. Întrebarea este dacă ne dorim asemenea scenarii”, explică Stas Madan. 

Partidul Acțiune și Solidaritate promite „majorări/dublări de salarii pentru oamenii uitați de alte guvernări – medici, asistenți medicali, profesori, polițiști”, iar reprezentanții Partidului Național Moldovenesc dau și cifre. Astfel, aceștia promit că salariul minim brut pentru un medic va fi de 40 250 de lei, iar pentru un asistent – 24 150 de lei. Pentru profesorii cu normă didactică completă, Partidul Național Moldovenesc prevede un salariu minim de 20 de mii de lei net. Iar Mișcarea Respect Moldova asigură că profesorii se vor bucura de o creștere de 100% în următorii ani. 

Stas Madan „apreciază aceste cifre”, dar le numește populiste. 

„Sună frumos și necesar, dar nu am văzut ca vreun candidat să precizeze care ar fi sursele de finanțare, în baza la ce va susține aceste cheltuieli. Dacă să luăm, spre exemplu, salariile profesorilor, în R. Moldova ei sunt foarte mulți numeric și atunci ar presupune un efort bugetar semnificativ pentru a crește salariile în asemenea manieră. Și fără de a preciza care sunt sursele de finanțare, ar însemna doar să provoci dezechilibre bugetare și să crească și mai mult deficitul. Trebuie să precizezi care este sursa de finanțare atunci când faci asemenea promisiuni sau prin ce acțiuni vei stimula economia ca să crească veniturile la buget, or, fără asemenea detalii, promisiunile acestea rămân în zona populistă, chiar dacă ele sunt foarte necesare, pentru că educația și sănătatea bineînțeles că sunt domenii prioritare pentru traiul și economia noastră”, explică specialistul Expert-Grup. 

Același Bloc Electoral „Patriotic” promite că va mări bursele studenților la 5000 de lei, va oferi  7000 de lei ajutor anual de sărbători pentru pensionari, iar reprezentanții Mișcării Respect Moldova promit că vor acorda fiecărui veteran o indemnizație lunară de 5000 de lei, indexată anual în funcție de rata inflației. 

Fără indicarea sursei de finanțare, și aceste promisiuni sunt irealizabile, precizează Stas Madan. 

„Sigur că este o promisiune fantezistă”

Și subiectul natalității este pe larg exploatat în această campanie electorală. Mișcarea Respect Moldova promite indemnizații unice la nașterea copiilor de 22 de mii de lei pentru primul copil, de 32 de mii de lei pentru al doilea copil și de 42 de mii de lei pentru al treilea și următorii copii. Blocul Electoral „Patriotic” măgulește familiile tinere cu „sprijin de 50 de mii de lei la nașterea unui copil”, iar Renato Usatîi a prezentat un proiect de lege care prevede chiar o indemnizație de 200 de mii de lei la nașterea copilului. Candidatul independent Andrei Năstase promite părinților copiilor de până la 3 ani că vor beneficia de o indemnizație de 3000 de lei lunar, iar până la majorat (sau chiar până la vârsta de 21 de ani) – vor oferi copiilor/tinerilor câte 1000 de lei lunar. 

Dacă primele propuneri ar putea fi realizate, cea de 200 de mii de lei este din domeniul fantasmelor, precizează expertul economic.

„Promisiunea de 200 de mii de lei sigur că este fantezistă. Ceea ce este cel mai umoristic este că același candidat electoral care acum propune 200 de mii de lei, dacă vă uitați în programul său politic, care este de prin anul 2023, acolo această măsură este una diferențiată. Se propune 15 mii pentru primul copil, 25 de mii pentru al doilea și ceva de ordinul 50 de mii de lei pentru al treilea copil. Concurentul electoral singur în programul său politic recunoaște că chiar și până la 50 de mii de lei alocație este un efort bugetar foarte consistent, acum vine cu 200 de mii de lei. Să zicem că anul acesta sau la anul vom avea același număr de nașteri ca în 2024, asta ar presupune alocări adiționale din bugetul de stat de peste patru miliarde de lei. Este o sumă impunătoare, greu de susținut. Ea vine din partea unui candidat la care programul său electoral constă doar din niște obiective declarative, fără a indica cum s-a ajuns la această sumă, care vor fi sursele de acoperire financiară din buget și așa mai departe. Deci, este o măsură evident populistă”, precizează Stas Madan. 

„Trebuie să faci cedări politice semnificative”

Fenomenul crizei energetice din ultima perioadă a împins concurenții electorali spre noi lozinci. Același Renato Usatîi de la Partidul Nostru a elaborat un proiect privind scutirea de TVA la gazele naturale; Zinaida Greceanîi de la  Blocul „Patriotic” a declarat că prețul gazului pentru consumatorii finali nu va depăși 6–8 lei, în timp ce colegul său, Vasile Tarlev, a specificat că „într-o viteză cosmică” va reduce prețul la gazele naturale minimum de trei ori.

Și această promisiune e de basm, susține expertul economic. 

„Trebuie să spunem deodată oamenilor că, chiar dacă gazul ar fi adus gratis, adică pe degeaba – 0 lei ar costa prețul de achiziție, oricum, consumatorii finali ar trebui să plătească un tarif de 5,8 lei, adică practic 6 lei, pentru că în tariful final la gaz nu intră doar însuși costul de achiziție, acesta reprezintă cam 60% din tariful total la gaz. Însă aici mai sunt niște cheltuieli de transport ca el să fie adus în Rețeaua Națională de Gaz, apoi este Rețeaua Națională de Distribuție a Gazului – sunt companiile de distribuție, cum ar fi Chișinău Gaz și alte companii, care, iarăși, au cheltuieli, au angajați, care la fel trebuie susținute. Deci, doar companiile de distribuție, pentru un metru cub, iau 4,4 lei. Și acolo mai sunt cheltuieli ale furnizorului, cel care aduce gazul, plus este TVA-ul de 8%. În sumă, cam așa este format tariful, care la ora actuală este de 16,74 lei cu tot cu TVA pentru consumatorii finali. În primul rând, ca să iei cu 200–300 de dolari 1000 de metri cubi de gaz, trebuie să faci cedări politice semnificative. Deci, ca să obții acest preț, trebuie să faci cedări politice și, regretabil, acest candidat electoral vorbește deschis că este gata, spre exemplu, să accepte să plătească datoria de 709 milioane de dolari pe care o cere Gazprom de la noi”, subliniază expertul. 

„Avem și o problemă logistică – pe unde va ajunge gazul în R. Moldova, având în vedere că prin Ucraina este foarte puțin probabil, având în vedere relațiile acestui candidat electoral cu poziționarea sa față de tot ceea ce înseamnă agresiunea rusă în Ucraina. Deci, este o acțiune absolut populistă, care are șanse infime de a fi realizată la momentul actual”, punctează Madan. 

„Un populism de-a dreptul grețos”

Partidul Politic „Coaliția pentru Unitate și Bunăstare” se angajează „să dezvolte programe de stat pentru menținerea școlilor la sate prin rețele de profesori intineranți și centre rurale de instruire și educație performantă, un fel de Erasmus Moldova”, iar Blocul Electoral „Patriotic” susține că chiar „va anula  toate deciziile de închidere și comasare a școlilor”. Aceștia garantează că în fiecare localitate va exista „minimum o grădiniță și o școală”.

Stas Madan susține că această propunere vine cu dezavantaje pentru elevi.  

„Din păcate, în continuare, foarte mulți candidați electorali vin cu un populism de-a dreptul grețos, prin care ei ca și cum apără copiii. De fapt, prin promovarea în continuare a acestor idei de a menține școlile unde sunt doar câțiva copii, se întâmplă două lucruri negative. Pe de o parte, se blochează resurse prin care, spre exemplu, s-ar putea crește salariile la profesori, dar nici nu asta este cel mai important. Cel mai grav este că copiii aceia sunt condamnați la șanse inegale de învățare și la șanse de oportunități inegale, pentru că Ministerul Educației a arătat în anii trecuți chiar rezultate la teste ale copiilor în funcție de numărul de elevi pe școală și se vede foarte clar că în școlile unde învață puțini copii reușita este mult mai mică și, de fapt, noi, menținând aceste școli mici în condițiile în care putem lejer transfera în alte școli, pentru că suntem în secolul XXI, există suficient transport confortabil ca copiii să fie mutați în alte școli, noi, de fapt, condamnăm acești copii la șanse inegale de învățare”, argumentează expertul. 

Candidații (Partidul Nostru, „Democrația Acasă” și Blocul Electoral „Patriotic”) își mai doresc ca 50% din produsele de la raft să fie produse autohtone. 

Această propunere contravine angajamentelor internaționale ale R. Moldova, punctează expertul economic. 

„Este o măsură nu populistă, dar foarte populistă, pentru că, sigur, ea la prima vedere sună patriotic, dar este o măsură care, în primul rând, contravine angajamentelor internaționale ale R. Moldova. Deci, articolul 3 din GATA al Organizației Mondiale a Comerțului are un principiu sfânt pentru această organizație – principiul tratamentului național, și asemenea măsuri de plafonare, de impunere de cote, în mod flagrant contravin acestui principiu. Mai mult decât atât, toate acordurile noastre de liber schimb, fie că vorbim cu Uniunea Europeană, cu Turcia, cu CSI, au încorporat acest principiu. Și apoi, R. Moldova este o economie mică deschisă. Noi depindem foarte mult de piața de export. Ce se va întâmpla dacă statele care se vor simți afectate de această măsură vor lua măsuri în oglindă?  Noi riscăm să periclităm exporturile noastre de produse agroalimentare în alte țări. Cel mai probabil, această măsură va însemna două lucruri. Pe de o parte, scumpirea produselor pentru consumatori și pe de altă parte, reducerea sortimentului. Pentru că noi,  dacă real vrem să ajutăm producătorii autohtoni, trebuie să îi ajutăm prin măsuri care să îi facă competitivi și ei să poată concura cu cei străini. Asemenea plafonări, pe termen lung, le fac rău, pentru că fac producătorii noștri și mai puțin competitivi. Totodată, la noi nu stau la coadă toate companiile internaționale să vină să vândă pe piața din R. Moldova. Noi,  dimpotrivă, avem o problemă că foarte multe branduri internaționale le cumpărăm de peste hotare, pentru că ele lipsesc de pe piața noastră, de fapt, pentru că este o piață mică de desfacere pentru ei și sunt reglementări diferite. Este o măsură pur populistă”, precizează expertul economic. 

„E greu să comentezi”

Adriano Dulgher de la Partidul Politic „Coaliția pentru Unitate şi Bunăstare” susține că prin investiții și creștere economică, R. Moldova poate deveni „un exemplu pentru toate țările mici în lume, fix cum a fost Singapore, fix cum a fost și s-a ridicat Dubai”.  

Expertul a zâmbit comentând această promisiune. 

„E greu să comentezi. Dacă este să vorbim despre investiții, în primul rând, atât timp cât avem acest război la hotar, noi nu ne putem aștepta la un mare aflux de investiții în R.  Moldova, pentru că noi suntem unicul vecin al Ucrainei care nu avem garanții de securitate reale, nu suntem membri ai NATO și acest lucru sperie investitorii. Deci, acest risc de securitate real sperie investitorii și noi avem în ultimii ani performanțe destul de modeste la capitolul investiții – și asta este unul din motivele principale de ce am avut creșteri economice mai slabe. Există chiar și o companie mare care a plecat din R. Moldova pentru că s-a luat o decizie la nivel central de a face business doar în țări NATO, deci este foarte complicat să presupunem că vom avea un boom al investițiilor străine.” 

O mare parte a formațiunilor mai promit micșorarea vârstei de pensionare. „Deloc sustenabil”, susține expertul economic. 

„Această măsură, doar din primul an, ar presupune să ne alegem deodată cu încă 114 mii  de pensionari și asta ar însemna încă vreo 6 miliarde de lei în fondul de pensii. Dar asta e doar efectul la câți bani trebuie să plătim pentru pensii, dar noi avem și efectul că se diminuează și veniturile, pentru că mulți din acești oameni care deodată devin pensionari, ei sunt angajați care contribuie cu contribuții de asigurări sociale. Este, evident, o măsură nesustenabilă și o măsură care contravine tendințelor demografice. Scăderea vârstei de pensionare vine exact contrar acestei tendințe. Este absolut utopică și irealistă implementarea, mai ales cumulativă (majorarea pensiilor), a unor asemenea măsuri”, constată Madan.  

Sfat pentru alegători: să transpună promisiunile electorale prin filtrul realismului

L-am întrebat pe expertul economic ce ar sfătui votanții care aud aceste promisiuni electorale.

 „Mai întâi, trebuie să treacă promisiunile prin filtrul «ce au făcut în trecut».  Există foarte mulți candidați care vin în această campanie electorală, dar au mai fost anterior la guvernare. Și, desigur, trebuie să avem o abordare realistă la ceea ce este posibil, ceea ce nu este posibil și să consultăm diverse surse de informare pentru a verifica informațiile, pentru că dezinformarea circulă mult mai repede odată cu dezvoltarea rețelelor de socializare. Când îți faci mari iluzii, ai parte de multe deziluzii. Aceste promisiuni pompoase vin, de regulă, din piramidele financiare și noi știm că orice piramidă financiară ajunge să falimenteze. Evident că nu ne dorim ca statul R. Moldova să falimenteze. De aceea, propun alegătorilor să transpună promisiunile electorale prin filtrul realismului”, a declarat expertul economic Stas Madan. 

„Avem nevoie de capacități ca să realizăm acele reforme”

Pe lângă promisiuni de trai bun și creștere economică, candidații aduc în fața  cetățenilor și promisiuni care pot fi atinse prin voință politică. Partidul Acțiune și Solidaritate spune sus și tare că R. Moldova va semna tratatul de aderare la UE până în 2028, alte partide proeuropene extind termenul până la 2030. Expertul politic Ion Tăbârță  enumeră mai multe condiții pentru a fi atins acest obiectiv. 

„Aceste declarații au venit nu doar din interiorul R. Moldova, aceste declarații au venit și de la anumiți oficiali europeni, de cel mai înalt rang, inclusiv aici, la Chișinău. Însă noi înțelegem că pentru aceasta trebuie să avem câteva condiții din interior, și anume, ne referim la o guvernare cu voință politică reală de a ne integra în Uniunea Europeană. Doi – avem nevoie de capacități ca să realizăm acele reforme, în mod special capacități umane, or, la actualul partid de guvernământ asta a fost o problemă, în mod evident. Și al treilea aspect este cel financiar, avem nevoie de bani. Aici cred că partenerii ne pot ajuta, cum ne-au ajutat și ne ajută, cu atât mai mult că R.  Moldova nu este un stat mare, care necesită mari cheltuieli. Dacă vom avea aceste trei componente în interior – voință politică, capacitatea să realizăm reforme foarte rapid și vom avea bani pentru asta – și noi vom reuși din punct de vedere tehnic să negociem toate acele 35 de capitole, care sunt foarte numeroase și sunt foarte consistente, atunci ne ducem la o ultimă condiție, și anume ca în interiorul UE să existe o predispunere politică sau trebuie să existe consens la nivelul deciziei politice a tuturor țărilor ca R. Moldova să fie acceptată în Uniunea Europeană”, explică Tăbârță. 

„Votul de duminică poate asigura sau sabota pacea”

Partidul Liberal pledează pentru unirea cu România pentru a facilita procesul de aderare  la UE și NATO. Aceeași teză este împărtășită și de reprezentanții Partidului Național Moldovenesc. 

„Cred că, în momentul dat, nu putem discuta de un astfel de scenariu, cu toate că în R. Moldova există vreo 35-40% din populație care se manifestă favorabil unei potențiale uniri”, susține analistul politic. 

Despre pace vorbesc aproape toate formațiunile, în mod special Partidul Acțiune și Solidaritate și Blocul „Patriotic”.  Analistul politic precizează că „chiar votul de duminică poate asigura sau sabota pacea”. 

„Votul de duminică fie va menține R. Moldova în a avea aceeași poziție pe care o are față de războiul din Ucraina – de a condamna invazia rusească, fie vom avea o guvernare pro-rusă, care va spune că noi vom merge pe poziția neutralității, însă această neutralitate mai degrabă va fi în a susține tacit poziția Rusiei în invazia sa în Ucraina. Va fi un fel de «transnistrizare internațională» a R.  Moldova, care se va transforma într-un fel de regiune transnistreană mai mare, pentru că Ucraina imediat va vedea în R. Moldova cu conducere pro-rusă o amenințare la securitatea sa. În plus, R. Moldova nu va mai fi un partener de nădejde pentru Uniunea Europeană, România, dar și alți parteneri de dezvoltare”, susține Ion Tăbârță. 

De ce alegerile din 28 septembrie sunt cruciale?

„Sunt alegeri importante, pentru că sunt primele alegeri parlamentare de când noi avem statutul de țară candidat. Și dacă totul va fi bine în următorul Legislativ, noi, practic, o să facem acest curs european ireversibil. Dacă nu vom reuși acest lucru sau nu vom avea o guvernare proeuropeană după 28 septembrie, asta înseamnă că R. Moldova iarăși va bate pasul pe loc o bună perioadă. R.  Moldova, în continuare, va face parte din această zonă gri a geopoliticii pe care încearcă să o controleze Federația Rusă și R. Moldova iarăși va trece prin anumite perturbații social-politice, economice. Dacă noi vom continua după 28 septembrie cu actuala viteză de integrare europeană, acest lucru va duce la schimbări vizibile, radicale, cardinale în R. Moldova, schimbări care deja au început. Ceea ce poate determina 28 septembrie este dacă noi ne vom integra în Uniunea Europeană în următorii 3–5 ani sau această integrare europeană iarăși se va amâna pe o perioadă nedeterminată”, conchide analistul politic Ion Tăbârță.