Maia Sandu, discurs în ședința plenară a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei: „Lupta Ucrainei este despre securitatea Moldovei, a regiunii și a Europei în ansamblu”
„Lupta Ucrainei este despre securitatea Moldovei, a regiunii și a Europei în ansamblu. Și tocmai de aceea nu poate exista o pace durabilă fără atragerea la răspundere a agresiunii Rusiei. Fără dreptate, războiul nu se încheie — doar se întrerupe și se pregătește să revină”. Acesta este mesajul președintei Maia Sandu în cadrul ședinței plenare a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, unde a susținut un discurs.
Șefa statului a vorbit despre „cele două războaie cu care se confruntă Europa, despre modul în care democrațiile noastre sunt atacate, despre felul în care aceste atacuri sunt amplificate de tehnologie și despre ce trebuie să facem pentru a ne proteja pacea, opțiunile democratice și libertatea”.
Redăm mai jos discursul președintei Maia Sandu:
„(…) Întrucât Moldova deține Președinția rotativă a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, permiteți-mi să amintesc că această organizație s-a născut ca urmare a eșecului democrațiilor europene de a se proteja la timp. Ca urmare a conștientizării faptului că pacea fără reziliență democratică este vremelnică.
Statutul Consiliului Europei este explicit. Scopul său este de a genera mai multă unitate. De a proteja drepturile omului. De a apăra democrația și statul de drept. Nu doar ca idealuri. Ci ca sisteme care trebuie să reziste în fața presiunilor, manipulărilor și abuzurilor. Consiliul Europei nu a fost niciodată menit să fie o zonă de confort. A fost menit să fie o linie de apărare. Iar astăzi, Europa se află din nou în război. De fapt, în două războaie.
Primul este vizibil, brutal și devastator. Rusia desfășoară o invazie militară convențională, la scară largă, împotriva Ucrainei. Sunt distruse orașe. Sunt uciși civili. Este vizată deliberat infrastructura energetică. În această iarnă, milioane de ucraineni trăiesc în întuneric și frig — nu din cauza vremii, ci pentru că Kremlinul a făcut din înghețarea civililor o armă de război. Pentru a frânge voința unei națiuni făcând viața însăși de nesuportat. Pentru cei mai mulți dintre noi, o asemenea suferință este greu de imaginat. Dar pentru ucraineni, este realitatea de zi cu zi. Și aceasta impune nu doar solidaritatea noastră — ci și responsabilitatea noastră. Pentru Moldova, acest război nu este unul îndepărtat. Știm că ne datorăm pacea rezistenței Ucrainei. Știm că, dacă Ucraina cade, Rusia nu se va opri în Moldova.
Lupta Ucrainei este, așadar, despre securitatea Moldovei, a regiunii și a Europei în ansamblu.
Și tocmai de aceea nu poate exista o pace durabilă fără atragerea la răspundere a agresiunii Rusiei. Fără dreptate, războiul nu se încheie — doar se întrerupe și se pregătește să revină. Aici, Consiliul Europei are un rol vital de jucat — nu ca observator neutru, ci ca garant politic al valorilor democratice și al dreptului internațional. Mecanismele de responsabilizare dezvoltate în cadrul acestei organizații, inclusiv registrul daunelor și eforturile pentru asigurarea justiției pentru victime, sunt esențiale pentru restabilirea încrederii în regulile care ne protejează pe toți. Dar, în timp ce atenția noastră este pe bună dreptate concentrată asupra acestui război, este în derulare și un al doilea război. Este vorba de războiul împotriva democrațiilor noastre. Este mai puțin vizibil.
Dar nu mai puțin periculos. Acest război este purtat în interiorul societăților noastre. Este un război hibrid. Un război informațional. Un război menit să divizeze oamenii și să ne controleze inimile și mințile. Acest război este accelerat de către tehnologii pe care nu le vedem și nu le înțelegem pe deplin. De către algoritmi care determină tot mai mult ce citesc, ce urmăresc și ce cred oamenii, în timp ce logica lor rămâne în mare parte opacă. Aceste două războaie nu sunt separate. Ele se potențează reciproc. Agresiunea militară a Rusiei și operațiunile sale hibride urmăresc același obiectiv: să submineze, să controleze și să divizeze Europa.
Prima distruge orașe. Cealaltă erodează încrederea. Prima folosește rachete. Celalaltă folosește bani, narative și manipulare. Așa sunt atacate democrațiile — din interior. În centrul acestui al doilea război se află două elemente: banii murdari și politica murdară. Banii murdari alimentează politica murdară. Fluxurile financiare ilicite fac manipularea scalabilă și persistentă. Ele finanțează operațiuni de influență, capturarea politică și dezinformarea menită să divizeze societățile și să întoarcă oamenii împotriva lor înșiși — împotriva propriului stat, a democrației și a libertății lor.
Moldova a fost — și încă este — în prima linie a acestui al doilea război. Vreme de doi ani consecutivi, țara noastră s-a confruntat cu ingerințe electorale masive, care au fost multidimensionale. O criză energetică menită să exercite presiune economică asupra cetățenilor vulnerabili. Corupție politică ce viza partide și candidați. Un război informațional pe platformele online. Operațiuni cibernetice îndreptate împotriva instituțiilor și alegătorilor.
Toate cu un singur obiectiv: preluarea controlului asupra Parlamentului, instalarea unui guvern controlat de Kremlin, distrugerea democrației noastre, atragerea Moldovei în sfera de influență a Rusiei și folosirea ei împotriva Ucrainei și a Europei. Iar dacă acest lucru eșua, să delegitimeze alegerile, să provoace tulburări și să slăbească încrederea în instituțiile noastre. Rețelele sociale au devenit câmpuri de luptă centrale în acest război. Ceea ce am văzut în Moldova nu a fost o exprimare spontană. A fost organizată, finanțată și amplificată prin inteligență artificială. O singură rețea coordonată de puțin peste 100 de conturi false pe TikTok, care a operat mai puțin de trei luni, a generat aproximativ 50 de milioane de vizualizări, peste 100.000 de comentarii și mai mult de 1,5 milioane de interacțiuni — într-o țară cu 2,4 milioane de locuitori.
Scopul a fost crearea unei impresii false de furie copleșitoare și colaps social — pentru a epuiza cetățenii, a amplifica frica și a descuraja participarea democratică. Și acesta nu a fost un caz izolat. Am documentat și activitatea unei rețele de influență, deja identificată de partenerii europeni, care a produs peste o mie de publicații coordonate despre țara noastră în doar câteva luni. Aceste mesaje au acumulat zeci de milioane de vizualizări și au fost transmise deliberat prin intermediul unor voci aparent credibile, înainte de a fi răspândite prin conturi false. Ținta a fost imaginea Moldovei în străinătate. Când canalele tradiționale de propagandă au fost restricționate, actorii ostili s-au adaptat din nou. Conținutul asociat mass-mediei afiliate Kremlinului a fost livrat direct în casele oamenilor prin aplicații mobile, ocolind complet reglementările privind audiovizualul. Când au fost demascate, aceste entități nu au dispărut. Și-au schimbat domeniile și jurisdicțiile. Și-au schimbat denumirea și și-au reluat operațiunile în câteva zile.
Această adaptabilitate relevă ceva esențial. Ne confruntăm cu operațiuni profesioniste, bine finanțate, pe termen lung — construite pe identificarea sistematică a vulnerabilităților, facilitate de infrastructuri transnaționale și susținute de exploatarea lacunelor juridice. Moldova nu este singura țară care se confruntă cu aceste provocări. Vedem presiuni similare în întreaga Europă. Sunt mândră să spun că Moldova a rezistat acestui asalt de doi ani printr-un efort al întregii societăți. Cetățenii noștri și-au demonstrat angajamentul față de pace, față de Europa și față de democrație. Dar privesc cu regret înspre Georgia, unde — în pofida curajului poporului georgian, care continuă să apere valorile democratice, aspirațiile europene și dreptul de a-și decide propriul viitor — Rusia a readus Georgia în orbita sa, instrumentalizând teama de război și sugerând că pacea ar reprezenta prețul pentru o opțiune electorală greșită (…).
Activitatea Grupului de Acțiune Financiară și a MONEYVAL a fost esențială pentru consolidarea cadrului de combatere a spălării banilor în Europa. Și Moldova este în mare parte aliniată la standardele MONEYVAL. Totuși, experiența noastră arată că nici măcar sistemele solide de prevenire a spălării banilor nu sunt suficiente. Ne-au lipsit instrumentele juridice și operaționale pentru a acționa rapid împotriva fluxurilor financiare ilicite concepute special pentru a interfera cu alegerile. Banii alimentează ingerința. Tehnologia o amplifică. De aceea, trebuie să guvernăm responsabil spațiul digital. Internetul și platformele sociale au consolidat libertatea și conexiunile. Sunt printre marile inovații ale umanității. Dar nicio invenție nu există fără reguli. Electricitatea necesită standarde de siguranță. Mașinile necesită reguli de circulație — mai ales în apropierea școlilor. Spațiul digital nu este diferit (…)”, a declarat șefa statului.
Conform Ministerului de Externe al R. Moldova, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) este organul statutar „deliberativ”, format din reprezentanţi ai parlamentelor naţionale ale statelor membre, numărul membrilor delegaţiei fiecărui Parlament variind în funcţie de dimensiunile teritoriului, populaţiei şi contribuţiei bugetare a statului.
Adunarea Parlamentară este compusă din 306 parlamentari din cele 46 de state membre.
Președinta Maia Sandu se află la Strasbourg. R. Moldova deține în prezent Președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, mandat exercitat în perioada 14 noiembrie 2025 – 15 mai 2026.
La Strasbourg, șefa statului are planificate mai multe întrevederi, inclusiv cu Petra Bayr, președinta APCE, Alain Berset, secretarul general al Consiliului Europei, Marta Cartabia, președinta Comisiei de la Veneția, și Mattias Guyomar, președintele Curții Europene pentru Drepturile Omului.
Totodată, pe 27 ianuarie, șefa statului va fi prezentă la ceremonia de comemorare a victimelor Holocaustului alături de Secretarul General al Consiliului Europei și de Președinta APCE.
