Mai mulți martori ai acuzării în dosarul „Kuliok”, printre care Lilian Carp și Dumitru Diacov, audiați în instanță. Replici aprinse între deputatul PAS și avocații lui Dodon: „Va fi cu un hoț mai puțin”
Magistrații Curții Supreme de Justiție (CSJ) au reluat cercetarea probelor în dosarul „Kuliok”, în care este judecat fostul președinte al R. Moldova Igor Dodon, actual deputat. În cadrul ședinței de judecată din 4 februarie, care s-a desfășurat în absența inculpatului, au fost audiați mai mulți martori ai acuzării, printre care deputatul PAS Lilian Carp și fostul lider al ex-Partidului Democrat (PD), Dumitru Diacov.
Procurorul a prezentat învinuirea. Dodon: „Conținutul este superficial”
Apărătorii lui Dodon au declarat că deputatul nu își recunoaște vina, dar este dispus să ofere declarații în cadrul acestui dosar penal.
Vitalie Codreanu, unul dintre procurorii de caz, a menționat că acuzarea nu a identificat „circumstanțe excepționale” care să justifice absența inculpatului de la ședință: „Faptul că dumnealui este implicat în activități de serviciu nu este o scuză pentru și nu-i permite deliberat și permanent să nu fie prezent în ședință”.
La începutul ședinței, procurorul Vitalie Codreanu a prezentat învinuirea formulată împotriva lui Igor Dodon.
„Se învinuiește domnul Dodon Igor, în perioada decembrie 2016 – decembrie 2020, a comis infracțiunea de corupere pasivă în proporții deosebit de mari de către o persoană cu funcție de demnitate publică în interesul unei organizații criminale și infracțiunea de organizator și complice la acceptarea finanțării partidului politic (Partidului Socialiștilor din R. Moldova, n.r.) din partea unei organizații criminale, infracțiuni prevăzute de Codul penal și pasibil de pedeapsa penală în următoarele circumstanțe:
Pe 7 iunie 2019, acționând cu intenție directă, conform unui plan infracțional bine chibzuit din timp, exercitând funcția de președinte al R. Moldova, fiind persoană cu funcție de demnitate publică… acționând contrar obligațiilor stabilite de art. 77 alin. 2 din Constituția R. Moldova, conform căreia președintele R. Moldova reprezintă statul și este garantul suveranității, independenței naționale, al unității și integrității teritoriale a țării, acționând contrar angajamentelor asumate… urmărind promovarea intereselor lui Plahotniuc Vladimir și Iaralov Serghei, care au creat și conduceau o organizație criminală și care aveau interesul de a controla procesele politice, sociale și economice din R. Moldova, precum și scopul de a se eschiva de la răspunderea penală în Federația Rusă, acționând inclusiv pentru realizarea intereselor sale personale și ale partidului politic Partidului Socialiștilor din R. Moldova, aflându-se în incinta sediului partidului politic Partidul Democrat din Moldova, a pretins și acceptat bani în sumă de 600 până la un milion de dolari (…)”, a declarat procurorul Vitalie Codreanu.
De cealaltă parte, Petru Balan, unul dintre avocații socialistului, a afirmat că Dodon califică învinuirea drept „neclară și abstractă”. Clientul său solicită ca aceasta să îi fie explicată în formă scrisă.
„(…) Dumnealui consideră că, la caz, conținutul învinuirii formulate este unul superficial, neclar, vag, abstract, există circumstanțe care nu se conciliază cu însuși natura infracțiunilor incriminate, în special din considerentul că acuzarea se bazează pe presupuneri. Inculpatul este nevoit să apeleze la mijloace legale pentru a se apăra și solicită să-i fie explicată învinuirea cu oferirea unor răspunsuri în scris (…). Ce acte presupus infracționale au fost comise de către el în perioada decembrie 2016 – decembrie 2020? Ce fapte presupus infracționale au fost comise de către el la data de 7 iunie 2019? (…)”, a spus avocatul.
Drept replică, procurorul a declarat că „acuzarea nu va oferi nicio explicație inculpatului Dodon, luând în calcul faptul că explicațiile respective au fost făcute anterior, și la etapa urmăririi penale, și la etapa cercetării judecătorești”.
Martori ai acuzării, audiați în ședință
Primul martor al acuzării care a făcut declarații în ședință a fost deputatul PAS Lilian Carp.
În fața judecătorilor, Carp a declarat că s-a autosesizat după apariția, în iunie 2020, a imaginilor video cu o pungă în care s-ar fi aflat bani. Pe atunci, el era membru al Comisiei parlamentare juridice, numiri și imunități. Deputatul a explicat că a trimis un demers către Procuratura Generală (PG) pentru a afla ce măsuri au fost întreprinse și dacă va fi pornită o cauză penală. La acel moment, instituția condusă de Alexandr Stoianoglo ar fi răspuns că nu existau suficiente probe pentru inițierea unui dosar penal. Ulterior, Carp spune că a depus o plângere și la Consiliul Superior al Procurorilor, după ce Iurie Reniță a publicat videoclipul cu sacoșa neagră. La runda de întrebări, avocații lui Dodon l-au acuzat pe deputat că ar face „justiție televizată”. Unul dintre apărători l-a întrebat dacă el și partidul de guvernare ar avea de câștigat de pe urma unei eventuale condamnări. Carp a răspuns pe un ton ridicat: „Va beneficia R. Moldova. Va fi cu un hoț mai puțin”, notează jurnaliștii de la TV8.
Al doilea martor audiat în dosarul „Kuliok” este ex-liderul PD, Dumitru Diacov, care a afirmat că imaginile video cu sacoșa neagră apărute în spațiul public nu ar fi fost filmate în biroul lui Vladimir Plahotniuc. Martorul a mai povestit că a fost revoltat când a văzut filmulețul la televizor și că nu știe ce se afla în sacoșă, mai scrie TV8.
Potrivit sursei citate, fostul ambasador al Moldovei la Moscova, Andrei Neguță, al treilea martor audiat în dosarul „Kuliok”. Iar ultimul martor audiat astăzi este fostul premier Pavel Filip. Acesta a venit bolnav la ședința de judecată.
CSJ: Probele acuzării vor fi examinate până pe 12 februarie
Reprezentanții CSJ menționează într-un comunicat faptul că până la 27 martie 2026 sunt programate 15 ședințe de judecată în dosarul lui Igor Dodon, fiecare cu o durată estimată între 4 și 8 ore. În cadrul acestora urmează să fie audiați 11 martori ai acuzării și 36 de martori ai apărării, precum și să fie cercetate probe video și înscrisuri. Până la data de 12 februarie 2026 vor fi examinate probele acuzării, iar începând cu ședința din 17 februarie 2026 vor fi cercetate probele apărării.
Potrivit CSJ, cercetarea probelor începe cu audierea martorilor acuzării, urmată de examinarea probelor video și a înscrisurilor prezentate de acuzare, iar ulterior de cercetarea probelor apărării.
„Ședințele de judecată în această cauză sunt publice și se desfășoară în sediul Curții Supreme de Justiție, situat pe strada Mihail Kogălniceanu. Ședințele publice sunt transmise live pe canulul de Youtube al Curții Supreme de Justiție. Totodată, ședințele în cadrul cărora sunt audiați martorii pot fi urmărite din sala de judecată, însă nu sunt difuzate live pe internet, pentru a preveni influențarea declarațiilor martorilor care urmează să fie audiați de conținutul declarațiilor făcute de martori audiați anterior. Această practică este utilizată pentru protejarea integrității probatoriului (…)”, menționează CSJ într-un comunicat.
Dosarul „Kuliok”, reluat de la zero
Dosarul „Kuliok”, în care este învinuit fostul președinte al R. Moldova și actualul deputat Igor Dodon, a fost reluat de la zero la începutul lunii noiembrie 2025 din cauza înlocuirii unui judecător.
Până în iunie 2025, dosarul a fost examinat de Ghenadie Eremciuc, Ion Malanciuc şi Stella Bleşceaga, preşedinta completului. Ulterior, Ion Malanciuc a fost desemnat în funcția de judecător la Curtea Constituțională pe un termen de 6 ani, ședințele de judecată fiind puse pe pauză. Astfel, judecătorul Ion Malanciuc a fost înlocuit cu magistratul Vladislav Gribincea. Pe 25 noiembrie 2025, la CSJ s-a desfășurat prima ședință în dosarul „Kuliok”, în componența noului complet de judecată.
Istoria dosarului „kuliok”
Urmărirea penală în dosarul denumit generic „kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoriei Chișinău, sectorul Ciocana, privind menținerea ordonanței de neîncepere a urmăririi penale împotriva fostului președinte al R. Moldova emisă anterior.
Dosarul are la bază o secvență video de la întâlnirea dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov din iunie 2019, în care se observă cum liderul PDM îi dă lui Dodon o pungă neagră în care se presupune că ar fi fost bani. În acea înregistrare, Igor Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu culioacele” și să-i transmită punga lui Cornel (se presupune că e vorba despre Corneliu Furculiță, n.r.), pentru că acesta urma să achite anumite salarii. Plahotniuc i-a zis atunci lui Iaralov să-i „dea banii lui Costea” (se presupune că e vorba despre Constantin Botnari, n.r.) ca „să-i transmită lui Cornel”.
Conform informațiilor oferite de procurorii ce instrumentează acest dosar penal, Petru Iarmaliuc și Vitalie Codreanu, Igor Dodon ar fi primit aproximativ 800 de mii de dolari, bani care ar fost utilizați pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere a PSRM.
Potrivit CSJ, cauza penală se află pe rolul instanței din luna octombrie 2022. Până în prezent, în această cauză au avut loc peste 50 de ședințe de judecată. Cercetarea probelor a fost reluată în toamna anului 2025, întrucât legea impune reluarea examinării fondului în situația în care componența completului de judecată este modificată. În acest dosar, completul a fost schimbat de mai multe ori, inclusiv ca urmare a demisiei unor judecători, a nepromovării evaluării externe de către un judecător și a numirii unui alt judecător în funcția de judecător al Curții Constituționale.
