„Unele detalii care arată că «temperatura» negocierilor s-a schimbat”. Concluzii după prima întâlnire dintre Valeriu Chiveri și Vitali Ignatiev la Tiraspol

Ieri, 26 februarie, la Tiraspol a avut loc prima întâlnire dintre viceprim-ministrul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, și așa-zisul „ministru de externe” din stânga Nistrului, Vitali Ignatiev, în formatul 1+1. Întâlnirea a avut loc în cadrul misiunii OSCE.

Fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, a declarat că „singura utilitate a discuțiilor în formatul 1+1, la această etapă, este faptul că ne permit să ținem Federația Rusă în afara procesului de negocieri”.

Jurnalista Irina Tabaranu, co-fondatoarea portalului Zona de Securitate, a menționat că întâlnirea a fost una obișnuită în acest format, „însă există unele detalii care arată că «temperatura» negocierilor s-a schimbat”.

Autoritățile de la Chișinău au spus administrației de la Tiraspol că vor crea un Fond de convergență pentru a „stimula reintegrarea” celor două maluri ale Nistrului. Planul a fost comunicat de vicepremierul Valeri Chiveri. În acest fond vor fi acumulate resurse financiare interne și externe, inclusiv din taxe vamale colectate de autoritățile de la Chișinău de la agenții economici transnistreni, cu scopul de a finanța proiecte sociale și de infrastructură din stânga Nistrului.

La fel, Valeriu Chiveri a declarat că autoritățile de la Chișinău vor propune extinderea serviciului de urgență 112, iar primele proiecte-pilot ar putea fi implementate la Tighina, Dubăsari sau Rîbnița.

„Ce nu s-a văzut pe camerele de luat vederi este reacția lui Vitalii Ignatiev la discursul lui Valeriu Chiveri”

Conform jurnalistei Irina Tabaranu, co-fondatoarea portalului Zona de Securitate, întâlnirea a fost una obișnuită în acest format, „însă există unele detalii care arată că «temperatura» negocierilor s-a schimbat”.

„În primul rând, Ignatiev a fost mai temperat, poate pentru că a fost primul vorbitor și nu a anticipat că discursul viceprim-ministrului pentru reintegrare va cuprinde atât de multe probleme și va fi atât de tranșant. Cred că, dacă ar fi vorbit după Valeriu Chiveri, discursul ar fi fost altul. Ce nu s-a văzut pe camerele de luat vederi este reacția lui Vitalii Ignatiev la discursul lui Valeriu Chiveri în momentul în care acesta a citit un fragment din adresarea fostului lider al regimului, Evghenii Șevciuk. Acesta s-a adresat la CEDO și a declarat că nu există și nu a existat vreodată mecanisme de protecție a drepturilor omului în regiune. Momentul a fost, desigur, unul neplăcut, fiind spus la masa de discuții în fața reprezentanților ambasadelor din formatul 5+2, ai misiunii OSCE și ai presei de pe ambele maluri”, a declarat jurnalista.

„Unele întrebări adresate lui Ignatiev au fost puse în română, demonstrând astfel că o înțelege”

La fel, Irina Tabaranu a punctat că, la întâlnire, lucrurile sensibile au fost abordate direct, „chiar dacă într-un mod diplomatic”.

„Este vizibil faptul că delegația de la Chișinău se simte mai sigură pe poziții, dar totuși nu s-a decis să acționeze pe deplin conform declarațiilor. Ni se spune constant că e important să existe astfel de discuții, dar deja de ceva timp nu mai vedem rezultate concrete sau anunțuri că părțile au ajuns la un numitor comun. În același timp, aceasta este o ocazie în plus pentru Ignatiev să-și justifice existența în funcție și utilitatea pentru Moscova. S-a auzit mai multă limbă română, nu doar pentru că vicepremierul s-a salutat astfel, ci și pentru că Biroul politici de reintegrare a asigurat prezența a șapte redacții de pe malul drept al Nistrului la întrevedere, depășind numeric corespondenții locali. Un lucru in premieră pentru mine la Tiraspol, deoarece în ultimii trei ani, eram unica jurnalistă care venea la ședințele, atât la Comisia Unificată de Control cât și la ședințele 1+1. 

În sala de așteptare pentru presă, pe durata discuțiilor cu ușile închise ale negociatorilor, limba română a predominat, chiar și unele întrebări adresate lui Ignatiev au fost puse în română, demonstrând astfel că o înțelege. Important este ca următoarea ședință să nu se finalizeze fără decizii, cel puțin în privința liceului cu predare în limba română din Rîbnița, care trebuie să-și primească înapoi clădirile de care a fost deposedat în 2004. Dar nici asta nu e sigur”, a concluzionat Irina Tabaranu, co-fondatoarea portalului Zona de Securitate.

„Așa-numita guvernare de la Tiraspol nu este responsabilă decât în raport cu propriile buzunare”

Fostul viceprim-ministru pentru reintegrare, Alexandru Flenchea, a spus că nu a avut mari așteptări de la întâlnirea dintre Valeriu Chiveri și Vitali Ignatiev.

„Singura utilitate a discuțiilor în formatul 1+1, la această etapă, este faptul că ne permit să ținem Federația Rusă în afara procesului de negocieri. Atât timp cât avem negocieri formale directe între Chișinău și Tiraspol, pentru că cele informale n-au încetat, avem argumente împotriva reluării formatului 5+2 sau a construirii oricărui alt format internațional în care să-și revendice un loc și Federația Rusă. Nu trebuia să avem mari așteptări de la întâlnirea de ieri, nici de la următoarea, pe care au convenit părțile să o aibă în decurs de o lună. Nu trebuie să aibă nimeni așteptări că, brusc și din senin, administrația de la Tiraspol își va revizui atitudinea și va începe să gândească și să acționeze ca o guvernare responsabilă. Pentru că, în primul rând, nu este o guvernare. În al doilea rând, nu este responsabilă decât în raport cu propriile buzunare”, a punctat Alexandru Flenchea.

Alexandru Flenchea a vorbit despre mai multe priorități care trebuie să fie în vizorul autorităților de la Chișinău în cadrul procesului de reintegrare.

„Prioritățile pentru R. Moldova sunt următoarele: legalizarea sectorului energetic în stânga Nistrului, ceea ce va produce un efect în cascadă, în sensul circulației leului în stânga Nistrului; legalizarea întregii economii a acestei regiuni; drepturile omului; libertatea de circulație. Aceste lucruri nu le vom putea rezolva atât timp cât conflictul este nerezolvat, iar Transnistria este o regiune secesionistă. Niciun fel de discuție sau chiar eventuale înțelegeri cu Tiraspolul nu vor duce la respectarea drepturilor și libertăților civile, politice și economice. Aceste lucruri le vom realiza doar atunci când vom rezolva conflictul și vom restabili integritatea țării”, a declarat fostul viceprim-ministru pentru reintegrare.

Ce au cerut autoritățile constituționale?

Vicepremierul Chiveri a cerut la întâlnirea de la Tiraspol ca toate „școlile moldovenești” din stânga Nistrului să treacă la „un proces educațional în limba română”, începând cu 1 septembrie 2026.

„Nu este vorba despre politică, ci de posibilitatea de a oferi copiilor oportunitatea de a avea parte de o educație demnă în limba maternă”, a spus Chiveri.

La fel, printre prioritățile anunțate au fost: circulația liberă peste Nistru, cerând Tiraspolului să asigure inclusiv accesul jurnaliștilor și al activiștilor civici pe malul stâng, dar și accesul fermierilor din raionul Dubăsari la terenurile lor agricole situate la est de o șosea controlată de administrația separatistă.