Studiu de caz: cum propaganda Kremlinului își „spală” minciunile

O narațiune fabricată sau distorsionată este publicată într-o publicație obscură dintr-un stat UE, apoi tradusă și amplificată de rețelele afiliate Kremlinului, pentru ca, în final, să revină în R. Moldova drept „confirmare din presa occidentală”. Prin acest circuit aparent legitim, propaganda își „spală” originea și împrumută autoritate externă.

Experții consultați de Ziarul de Gardă precizează că această tehnică – cunoscută drept „spălarea narațiunilor” – este un tipar recurent al ecosistemului pro-Kremlin, prin care mesajele marginale sunt transformate artificial în „consens internațional”, pentru a influența publicul indecis și a legitima teme sensibile precum suveranitatea, securitatea sau integrarea europeană.

Cum se fabrică „consensul internațional”

Pe 21 februarie 2026, pe site-ul polonez „Myśl Polska”, apare articolul „Moldavia – laboratorul globalismului”, semnat de Tomasz Jankowski. În câteva zile, același text este tradus aproape identic în rusă, pe InoSMI, și apoi în cehă, pe CZ24.

Circuitul este aproape mecanic: o opinie publicată pe o platformă marginală dintr-un stat membru UE este preluată de ecosistemul mediatic afiliat Kremlinului, tradusă și amplificată ca „voce occidentală”. Ulterior, conținutul este reintrodus în R. Moldova drept confirmare externă independentă, spun experții consultați de Ziarul de Gardă.

Rufin Zamfir, fost director de programe la GlobalFocus Center România, descrie exact acest mecanism: „«Spălarea informației» funcționează printr-un circuit aparent legitim: un mesaj fabricat sau distorsionat este publicat inițial într-o publicație obscură dintr-un stat membru UE – blog, portal marginal sau site cu aparente acreditări jurnalistice – după care este preluat și amplificat de rețele afiliate Kremlinului ca provenind din «presa occidentală confirmă». Ulterior, conținutul este redistribuit în spațiul informațional din R. Moldova, tradus și prezentat drept dovadă externă independentă.”

El atrage atenția că astfel de operațiuni au fost promovate în ultimii ani prin ecosisteme precum rețeaua „Pravda” sau infrastructura „STORM-1516”, documentate cu activitate în spațiul informațional moldovenesc. Temele sunt recurente: „Moldova se pregătește de război”, „UE împinge țara în conflict”, „Chișinăul discriminează Transnistria” sau „costul integrării europene devine insuportabil”. 

Cine este autorul „analizei poloneze”

Tomasz Jankowski nu este un expert mainstream (care susține consensul larg acceptat într-un anumit domeniu) al Europei de Est. El este asociat mediului politic pro-Kremlin din Polonia, a fost secretar general al partidului „Zmiana” – formațiune marginală cunoscută pentru poziții anti-NATO și pro-Rusia.

Nu vorbim deci despre o analiză publicată într-un cotidian major polonez, ci despre un text provenit dintr-un cerc ideologic bine cunoscut pentru simpatii pro-ruse. 

„Pentru propaganda rusă, publicarea inițială într-o sursă occidentală, chiar marginală, permite transferul de autoritate și estomparea originii reale a mesajului. Narațiunea nu mai apare ca fiind produsă la Kremlin, ci ca fiind «confirmată din Vest»”, explică Zamfir.

Economia „în colaps”: ce omite textul

Articolul susține că R. Moldova ar fi în prăbușire economică, că agricultura este abandonată și că energia s-a scumpit din cauza „emancipării de Rusia” și a importurilor din UE.

Textul evită însă să menționeze contextul decisiv: reducerea și ulterior sistarea livrărilor de gaz rusesc de către Gazprom, șantajul energetic și impactul direct al războiului Rusiei împotriva Ucrainei asupra piețelor regionale.

Sărăcia rurală este prezentată ca fenomen generat de actuala guvernare, deși este o problemă structurală veche, de decenii. Inflația și datoria publică sunt invocate fără comparații regionale sau explicații privind contextul macroeconomic european post-pandemie și post-invazie.

Prin selectarea fragmentară a datelor și eliminarea contextului, articolul construiește impresia că orientarea europeană este cauza declinului – exact linia narativă promovată de Moscova.

„Soros controlează presa”: o narațiune reciclată

Textul afirmă că ONG-urile și mass-media din R. Moldova ar fi finanțate pentru a susține PAS și a manipula opinia publică.

Nu sunt oferite dovezi, nu sunt citate anchete sau decizii oficiale. Se insinuează însă că finanțarea occidentală ar cumpăra loialitatea jurnaliștilor.

În același timp, articolul nu menționează cazurile documentate de finanțare ilegală a unor partide și rețele media pro-ruse, nici investigațiile privind influența directă a Federației Ruse în politica moldovenească.

Dosare penale prezentate drept „represiune”

Cazurile unor politicieni cercetați penal sunt descrise ca „răzbunare politică”. Articolul omite însă natura acuzațiilor – corupție, abuz de putere, fraudă – și tratează procedurile judiciare drept instrumente represive fără a analiza probele sau deciziile instanțelor.

Această reîncadrare este tipică narațiunilor pro-Kremlin, care prezintă orice acțiune anticorupție într-un stat proeuropean drept „dictatură” sau „persecuție”.

„Unirea pregătită în secret”

Afirmația că Maia Sandu ar pregăti renunțarea la independență în favoarea unirii cu România este prezentată ca fapt, fără citarea unei declarații oficiale sau a unei inițiative politice concrete.

Tema unirii este utilizată strategic în propaganda rusă pentru a alimenta frica de pierdere a suveranității și pentru a asocia integrarea europeană cu dispariția statului moldovean.

O „analiză externă” care repetă fidel propaganda Moscovei

Textul despre R. Moldova nu aduce investigații noi și nu citează surse independente. El reia aproape integral teme promovate intens de Moscova în ultimii ani: stat eșuat sub conducerea  pro-UE, opoziție persecutată, presă controlată de Occident, pregătirea unirii cu România și distrugerea suveranității.

Andrei Tiut, analist principal la LetsData, explică mecanismul astfel: „Narrative laundering (să zicem «spălarea narațiunii» în română, deși nu sună foarte bine) e mutarea unei narațiuni, a unei povești, prin mai multe surse pentru a-i spori credibilitatea. Fiecare pas adaugă credibilitate, dar niciun actor intermediar nu își joacă reputația, pentru că fiecare «doar a preluat»”.

În cazul de față, spune el, se pornește de la „un politician polonez mai degrabă marginal”, după care textul este preluat de publicații internaționale și un „Institut”, iar spre final – de o sursă din R. Moldova. „Acuma, dacă vrea cineva să citeze povestea, are în spate o sursă «științifică» și una «locală», chit că la bază e tot același politician străin.”

De ce funcționează schema

Tiut subliniază că nu toți cei implicați trebuie să cunoască scopul final: „Poate unii au preluat textul din lene sau pentru că se potrivea cu nevoile lor.” Tocmai această fragmentare face operațiunea eficientă, consideră expertul.

Zamfir avertizează că, odată „pompată” în R. Moldova, eticheta „presa internațională” produce un efect suplimentar de validare, mai ales în rândul publicului indecis – „dacă și «în Europa se spune X», atunci suspiciunea capătă aparența legitimității.”

Tehnica, spune el, este „recurentă în ecosistemul pro-Kremlin din Europa și funcționează ca o metodă recurentă, deja consacrată, în arsenalul propagandei pro-Kremlin de legitimare indirectă”, utilizat pentru teme legate de securitate, energie, suveranitate sau „cenzură”, fără asumarea directă a originii manipulative.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.