Studiu alegeri 2025: Ce promisiuni ce vizează justiția și drepturile omului sunt făcute în programele electorale?

Centrul de Resurse Juridice din Moldova (CRJM) a lansat astăzi, 22 septembrie 2025, o analiză din perspectiva drepturilor omului și a statului de drept a programelor electorale ale tuturor concurenților înscriși la alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025. CRJM scrie că studiul scoate în evidență un aspect esențial pentru dezbaterea publică: deși reformele în justiție sunt invocate în programele tuturor concurenților, drepturile fundamentale ale omului rămân aproape ignorate sau sunt tratate marginal.

De asemenea, cercetarea mai arată:

• Măsurile progresive și regresive în domeniul drepturilor omului și a statului de drept;
• Măsuri ce presupune modificarea constituției;
• Profilul listei electorale din perspectiva egalității de gen, reprezentativității din punct de vedere teritorial și pe categorii de vârstă.

Sursa citată scrie că cele mai multe promisiuni electorale ce vizează drepturile omului și statul de drept sunt redundante, declarative sau populiste, fiind în contradicție cu angajamentele internaționale ale Republicii Moldova și standardele europene. Mai grav, unii concurenți propun măsuri regresive, care ar pune în pericol progresele din aceste domenii.

CRJM comunică că cercetarea a fost realizată în perioada 19 august – 19 septembrie 2025 și are un cadru de cercetare cu elemente de analiză cantitativă descriptivă. Obiectivul principal a fost evaluarea programelor electorale ale tuturor concurenților înregistrați, prin prisma drepturilor omului și a statului de drept. Programele electorale au fost solicitate de la fiecare concurent prin demersuri repetate expediate pe e-mail, însă nu toți au răspuns solicitării. Atunci când documentele oficiale au lipsit, analiza s-a bazat pe surse secundare verificabile, precum declarații tematice, materiale promoționale, interviuri, postări de pe canalele oficiale ale concurenților sau spoturi electorale.

„Analiza arată că, deși se invocă reforme, cele mai multe propuneri sunt populiste, nerealiste sau lipsite de fezabilitate. Este îngrijorător faptul că drepturile fundamentale ale omului sunt tratate ca temă secundară sau chiar ignorate de unii concurenți, deși reprezintă fundamentul unei societăți democratice și o condiționalitate pentru integrarea europeană a Republicii Moldova”, a declarat Ilie Chirtoacă, președintele CRJM și unul din autorii cercetării.

CRJM scrie că din perspectiva listelor electorale, oferta partidelor și blocurilor politice respectă cerința formală de a include minim 40% din reprezentanți femei. Totuși, doar în cazul a două formațiuni politice, această cotă de reprezentare este în favoarea femeilor. În majoritatea listelor electorale, reprezentativitatea teritorială este una acceptabilă, însă tinerii sunt cei mai puțin reprezentați, în special în vârful listei, de unde există cele mai mari șanse de a accede în Parlament.

Studiul arată că printre cele mai progresive măsuri ce vizează drepturile omului și statul de drept se numără interzicerea discriminării pe criteriul orientării sexuale, protejarea jurnaliștilor de presiuni și intimidări, repartizarea dosarelor prin instrumente ale inteligenței artificiale, reformarea inspecțiilor ce vizează judecătorii și procurorii sau eliminarea etapei prealabile obligatorii în litigiile cetățenilor cu autoritățile publice.

De cealaltă parte, printre măsurile regresive ce implică riscuri pentru drepturile omului și justiție, se numără renunțarea la evaluarea externă a justiției, limitarea unor drepturi ale minorităților sau politizarea numirilor în funcții înalte din justiție prin alegerea acestora prin vot popular, scrie sursa citată.