Unde și cum sunt tratate în R. Moldova femeile însărcinate diagnosticate cu COVID-19

Femeile însărcinate nu reprezintă o categorie vulnerabilă a pacienților diagnosticați cu COVID-19 și nu fac parte din grupul de risc pentru o evoluție mai severă. Informația este menționată în Protocolul clinic național privind infecția cu noul tip de coronavirus, adoptat de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS), și este confirmată de Tatiana Gutium, directoarea Maternității Municipale nr. 2 din Chișinău, instituție medicală care în perioada stării de urgență și-a sistat activitatea obișnuită și este destinată doar cazurilor suspecte și confirmate de COVID-19 la femeile însărcinate și mamele cu nou-născuți.

Astăzi, 6 aprilie, potrivit datelor MSMPS, în Republica Moldova sunt opt gravide cu COVID-19, toate fiind internate la Maternitatea Municipală nr. 2 din capitală. Șefa instituției precizează că starea de sănătate a acestora este de gravitate medie sau satisfăcătoare.

Tatiana Gutium spune că, conform unui ordin al MSMPS, instituția are în gestiune doar cazurile gravidelor cu forme ușoare și medii ale infecției.

„Tratamentul este conform Protocolului. Tratamentul pentru formele ușoare și medii este unul simptomatic, iar dacă după monitorizare există schimbări ale parametrilor unor analize, de sânge, atunci se indică un tratament specific. Până în prezent însă, în cazurile monitorizate se administrează un tratament simptomatic”, precizează Tatiana Gutium pentru Ziarul de Gardă, întrebată despre tratamentul aplicat în cazul femeilor însărcinate.

Șefa maternității afirmă că tratamentul este acordat în conformitate cu Protocolul clinic național privind infecția cu noul tip de coronavirus, care conține un capitol ce se referă la managementul cazului de COVID-19 la gravide.

Potrivit medicului, simptomele de COVID-19 la femeile însărcinate sunt identice cu ale celorlalte categorii de pacienți: anxietate, febră, dureri în gât, tuse.

În prezent, potrivit Tatianei Gutium, în instituția pe care o administrează nu există gravide cu COVID-19 care au născut sau ar urma să nască în scurt timp.

Potrivit datelor din Protocolul adoptat de MSMPS, gravidele ar putea avea naștere prematură, iar fătul – o oarecare reținere în dezvoltarea intrauterină, însă la etapa actuală, nu s-a demonstrat transmiterea intrauterină a infecției la făt, virusul nefiind identificat în lichidul amniotic, nici în laptele matern. Respectiv, nașterea prin operația cezariană nu este o recomandare obligatorie, iar alimentarea cu laptele matern nu este interzisă, dacă sunt respectate toate măsurile de protecție în scopul evitării contaminării cu SARS-CoV-2 în timpul nașterii sau alăptării.

În același document se menționează că, în general, durata medie a bolii la pacienți este în funcție de severitatea bolii:

• evoluție ușoară – 2 săptămâni;
• evoluție de gravitate medie – 3-6 săptămâni;
• pacienții decedați – 2-8 săptămâni.

Potrivit Protocolului, toate maternitățile vor crea condiții și vor elabora un regulament intern în baza actelor normative în vigoare pentru acordarea asistenței medicale pacientelor cu infecție suspectă/confirmată cu COVID-19.

Respectiv, fiecare instituție medicală ar urma să aibă un punct de triaj (de preferat, localizat în imediata proximitate a intrării în spital), unde gravidele suspecte de infecție cu noul coronavirus vor fi supuse triajului epidemiologic de către o asistentă medicală. Ulterior, pacienta suspectă COVID-19 va fi condusă într-un cabinet de consultație, cu statut de izolator, unde va avea loc consultul obstetrical. 

În urma verificării, medicul poate decide internarea pacientei în vederea nașterii sau acordării asistenței medicale în caz de urgență obstetricală majoră sau tansferul pacientei către o instituție medicală desemnată de autorități pentru cazurile suspecte/confirmate de COVID-19. În acest caz, gravidele din orice regiune a țării ar urma să fie transportate la Maternitatea nr.2 din capitală.

„În cazul în care pacienta nu îndeplinește criteriile de internare, medicul va solicita o ambulanță pentru transportul pacientei către un serviciu de boli infecțioase sau pentru transportul pacientei înapoi în locația de izolare/carantină (în funcție de caz)”, este arătat în documentul MSMPS.

Potrivit protocolului, modalitatea de naștere va fi decisă în baza evaluării obstetricale și a statusului clinic al pacientei. 

„În mod caracteristic, starea pacientei cu infecție suspectă/confirmată cu COVID-19 se poate complica prin deteriorarea acută a funcției respiratorii, caz în care poate fi recomandată finalizarea de urgență a nașterii prin operație cezariană”, este menționat în Protocol.

Protocolul clinic național privind infecția cu COVID-19 conține și alte norme care vizează acordarea asistenței medicale femeilor însărcinate infectate:

• EPP (echipamentul de protecție personală) pentru lucrătorii medicali care îngrijesc o femeie cu infecție suspectată sau confirmată de COVID-19 în travaliu și nașterea vaginală (inclusiv nașterea vaginală operativă) ar trebui să includă mănuși, șorț, halat și mască chirurgicală cu vizier, rezistentă la fluide.
  
• Monitorizarea maternă în cursul travaliului se desfășoară după protocolul standard, la care se adaugă monitorizarea constantă a funcției respiratorii și a saturației de oxigen o dată pe oră. 
  
• Personalul medical care acordă asistență pacientei în sala de naștere/operație trebuie redus la minimum necesar. În măsura posibilităților, se recomandă ca asistența nașterii în aceste situații să fie realizată de medicii cu experiență. Tot personalul prezent în sala de nașteri/sala de operație trebuie să poarte EPP.
  
• Deși virusul COVID-19 nu a fost detectat în laptele matern, contactul apropiat cu mama poate favoriza transmiterea infecției prin aerosoli lichizi. Având în vedere informațiile existente, se apreciază că beneficiile alăptării depășesc riscul transmiterii prin laptele matern. Totodată trebuie discutat cu mama riscul transmiterii prin contact apropiat şi EPP care necesită a fi purtat în timpul alăptatului. Pentru mamele care doresc să alăpteze, se vor lua măsuri pentru a limita transmiterea virusului la nou-născut: (dezinfecția mâinilor și a sânilor; purtarea măștii, igiena respiratorie etc.).
  
• Lăuza va fi izolată într-un salon anterior desemnat. Urmărirea lăuzei va fi efectuată de către medicul obstetrician, prin vizite zilnice, care vor avea durata minimă necesară. Medicația pacientei va fi administrată de către asistenta desemnată. Programarea perioadelor de administrare a tratamentului și a vizitei medicale zilnice trebuie astfel planificată încât fluxul personalului în zona de izolare să fie minim. Tot personalul medical care intră în contact cu lăuza (medic, asistentă, infirmieră) va purta EPP. Pe tot parcursul internării, pacienta cu infecție suspectă/confirmată cu COVID-19 nu va părăsi salonul de izolare dedicat.
  
• În momentul externării se va lua legătura cu Centrul de Sănătate Publicăcare va stabili destinația pacientei: internare în secția de boli infecțioase în cazul pacientelor pozitive sau izolare/carantină în cazul pacientelor care aveau acest statut anterior internării și acesta nu s-a modificat prin pozitivare pe parcursul internării. Externarea pacientei se va realiza cu o ambulanță de transport. 

Potrivit datelor MSMPS, până în prezent două femei însărcinate diagnosticate cu COVID-19 s-au tratat.