De ce pensiile în R. Moldova sunt mici și ce le împiedică să ajungă la nivelul celor din Uniunea Europeană?

Pensiile și prestațiile sociale vor fi indexate cu 6,84 % începând cu 1 aprilie 2026, a anunțat miercuri, 25 martie, Guvernul. Astfel, de la 1 aprilie, pensia minimă pentru limita de vârstă va constitui 3264,66 lei, pensia minimă pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puțin 40 de ani va ajunge la 3525,72 lei, iar pensia minimă de dizabilitate va varia între 1632,33 și 2448,50 lei, în funcție de gradul de dizabilitate. 

Deși pensiile sunt indexate în fiecare an, acestea acoperă mai puțin de jumătate din costul vieții, în timp ce în unele țări europene pensia depășește 200 % din necesarul de trai, potrivit unui studiu realizat de Moorepay.

De ce pensia în R. Moldova este atât de mică? Ce trebuie să se întâmple ca pensiile să fie majorate substanțial, iar oamenii să aibă pensii ca în țările Uniunii Europene? Ce măsuri sunt necesare și care sunt soluțiile? 

Mihaela Sirițanu, expertă Watchdog în politici economice 

Pensia în R. Moldova este mică, în primul rând, din cauza nivelului redus al economiei și al salariilor. Pensia medie este de aproximativ 4400 de lei, iar pensia minimă abia depășește 3000 de lei. Privit altfel, raportul în sistem este de aproximativ 1,2–1,4 contribuabili la un pensionar, ceea ce este foarte mic. În țările dezvoltate, acest raport este de regulă 2,5–4 contribuabili la un pensionar. Migrația și economia informală reduc și mai mult numărul celor care contribuie.

Pentru pensii mai mari nu sunt suficiente doar indexările anuale, care acoperă în principal inflația. Pe termen scurt, Guvernul ar putea crește pensia minimă țintit, combate mai dur munca la negru prin controale și digitalizare și oferi stimulente fiscale pentru declararea salariilor reale. Reducerea temporară a contribuțiilor ar putea încuraja angajarea oficială, dar această măsură funcționează doar dacă vine la pachet cu controale stricte și alte mecanisme care descurajează evitarea plăților.

Pe termen mediu și lung, este nevoie de creștere economică reală, salarii mai mari și mai mulți contribuabili activi, inclusiv prin atragerea diasporei și dezvoltarea pilonilor de pensii private. Fără o bază economică mai puternică și reforme structurale, pensiile nu pot ajunge la nivelul celor din țările dezvoltate.

Viorel Gîrbu, expert economic

Pensiile acoperă minimul de consum. Atunci când vorbim despre pensii, discuția nu trebuie purtată doar în raport cu minimul de consum, ci și în raport cu sărăcia relativă.

Pensia medie reprezintă aproximativ un sfert din salariul mediu pe economie, în timp ce standardul european este de 40–50%. Asta înseamnă că pentru a ajunge la un nivel rezonabil, pensiile ar trebui să fie cel puțin duble față de nivelul actual. 

De ce am ajuns în această situație? Cel mai simplu răspuns este populismul politic. Sistemul de pensionare trebuia reformat încă din anii 2000, atunci când în R. Moldova a început exodul populației. Modelul nostru de pensionare a fost gândit pentru un alt tip de societate: una cu natalitate ridicată și demografie pozitivă.

Sistemul de pensionare nu trebuie să se bazeze exclusiv pe contribuțiile celor care lucrează astăzi în R. Moldova, inclusiv mecanisme prin care să fie atrași cei care lucrează peste hotare. Problema este că avem depopulare masivă, iar numărul pensionarilor este mai mare în raport cu numărul celor care muncesc. În aceste condiții, nu poți construi un sistem sănătos bazat doar pe solidaritate. Nu poți cere ca o persoană aflată în perioada activă să susțină prin contribuțiile sale un număr tot mai mare de beneficiari.

Pentru asta este nevoie de un model diferit de sistem de pensii. Ar fi nevoie și de un sistem bazat pe conturi individuale de economisire, în care fiecare persoană să contribuie în propriul cont. Astfel, dacă cineva moare înainte de a consuma toate resursele acumulate, banii rămași nu se pierd, ci pot fi lăsați familiei sau persoanelor desemnate. Un asemenea model ar fi mai echitabil și ar stimula mai multă lume să participe.

Mariana Iațco, doctoră în științe politice

În ultimii cinci ani, pensia medie pentru limită de vârstă a crescut de la 2067,6 lei  (1 ianuarie 2021) la 4435,3 lei (1 ianuarie 2026), iar pensiile au fost indexate repetat. Problema este că aceste majorări au pornit de la un nivel foarte jos și au fost erodate de inflație și de costurile tot mai mari de trai.

Mai direct spus, pensiile sunt mici fiindcă și contribuțiile care alimentează sistemul sunt mici. La 1 ianuarie 2026, pensia medie pentru limita de vârstă era de 4435 de lei, în timp ce câștigul salarial mediu lunar brut pentru anul 2025 a fost de 15 472 de lei, adică pensia medie era sub 30 % din salariul mediu brut.

În plus, sistemul funcționează sub presiunea îmbătrânirii populației, a migrației, a ocupării reduse și a muncii informale. Problema de fond este una structurală, fiindcă sunt prea puțini contribuitori, prea multă muncă informală, prea multe salarii mici și o dependență prea mare de bugetul de stat.

Acest lucru se vede și în execuția bugetară: în primele două luni din 2026, 52 % din veniturile bugetului asigurărilor sociale au provenit din transferuri de la bugetul de stat. Asta înseamnă că sistemul nu este încă suficient de puternic ca să susțină pensii mari din contribuții proprii.

Ca pensiile să crească substanțial și să se apropie de cele din statele dezvoltate, nu ajunge indexarea. Este nevoie de salarii mai mari și de productivitate a muncii mai înaltă, de reducerea muncii la negru și a salariilor „în plic”, de mai mulți oameni activi pe piața muncii și de reguli stabile care să lege corect pensia de contribuția reală. Pe scurt, putem spune că nu poți avea pensii occidentale dintr-o economie cu salarii mici, ocupare slabă și contribuții puține. Fără formalizarea muncii și fără creștere economică reală, orice majorare mare a pensiilor rămâne fie temporară, fie dependentă de bugetul de stat.