Cetățenii R. Moldova, expuși riscului de a fi înșelați prin escrocherii ce utilizează inteligența artificială. Ce trebuie să facă autoritățile și ce trebuie să cunoască oamenii?
Cazurile de escrocherii telefonice și online care utilizează inteligența artificială sunt în continuă creștere. Recent, inclusiv datele de contact ale redacției ZdG au fost utilizate într-o asemenea schemă, iar președinta R. Moldova, Maia Sandu, a atras atenția că escrocii folosesc metode tot mai sofisticate pentru a câștiga încrederea victimelor.
În acest context, ZdG a vorbit cu mai mulți experți, inclusiv din domeniul securității cibernetice, despre expunerea cetățenilor R. Moldova la acest tip de fraude și ce pot face autoritățile pentru a păstra siguranța în mediul online.
Ce măsuri imediate pot fi adoptate de către autorități pentru a reduce astfel de escrocherii? Ce reglementări pe termen lung ar trebui implementate pentru a preveni aceste fraude în viitor?
Dinu Țurcanu, prorector pentru digitalizare la Universitatea Tehnică a Moldovei
În prezent, cetățenii R. Moldova sunt tot mai expuși fraudelor care utilizează inteligența artificială. Tehnologiile de generare a vocii, imaginilor sau mesajelor sunt accesibile și pot fi folosite pentru a crea situații extrem de convingătoare. Această evoluție tehnologică schimbă natura riscului. Nu mai vorbim doar despre tentative de cândva utilizate de phishing, ci despre mecanisme sofisticate, personalizate, greu de identificat de către un utilizator obișnuit. În acest context, responsabilitatea statului este esențială. După părerea mea, statul trebuie să acționeze pe trei paliere: prevenție, intervenție rapidă și reglementare.
Pe termen scurt, este nevoie de campanii naționale clare și bine targetate privind noile tipuri de fraude asistate de AI, începând cu școli și finalizând cu orice cetățean. De asemenea, instituțiile de aplicare a legii trebuie să fie dotate și instruite pentru investigarea tehnică a acestor cazuri. La fel de importantă este crearea unui mecanism eficient de cooperare între bănci, operatori telecom (Orange, Moldcell, Moldtelecom) și autorități pentru blocarea rapidă a tranzacțiilor suspecte.
Pe termen mediu și lung, cadrul legislativ trebuie actualizat pentru a reflecta explicit utilizarea inteligenței artificiale în comiterea infracțiunilor. Sunt necesare standarde minime obligatorii de securitate cibernetică pentru instituțiile publice și pentru operatorii de infrastructură critică. În paralel, educația digitală trebuie integrată sistemic în școli și universități – aceasta este o investiție strategică în reziliența societății.
Inteligența artificială nu este, în sine, problema. Problema este viteza cu care statul își adaptează politicile, instrumentele și capacitățile instituționale la noile realități tehnologice. Cu cât reacția este mai întârziată, cu atât costurile sociale și economice vor fi mai mari.
Natalia Spînu, expertă în securitate cibernetică, directoarea Institutului European de Studii Politice
Expunerea este foarte ridicată și crește într-un ritm alarmant. Doar în prima jumătate a anului 2025, în R. Moldova s-au înregistrat aproximativ 250 de infracțiuni cibernetice care au implicat utilizarea inteligenței artificiale, iar prejudiciile au depășit 80 de milioane de lei – o creștere de circa 40% față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost documentate sub 150 de cazuri similare.
Cetățenii R. Moldova sunt vulnerabili din mai multe motive. Conform studiului ASC/ENISA din 2025, nivelul de alfabetizare digitală în țară este de doar 52%, sub media europeană de 65%. În mediul rural, această rată scade la 35%, iar în rândul persoanelor de peste 65 de ani – la doar 28%.
În primul rând, campaniile de conștientizare trebuie să devină masive, constante și adaptate publicului. Nu mai este suficient un comunicat de presă sau o postare pe Facebook. Avem nevoie de mesaje clare, în limbaj accesibil, livrate acolo unde sunt oamenii – la televizor, pe rețelele sociale, în piețe, în școli, în primării. Președinta Sandu a transmis deja un avertisment public important, cerând cetățenilor să închidă telefonul și să verifice orice solicitare de bani sau date bancare, dar acest efort trebuie multiplicat la nivel instituțional și local.
În al doilea rând, autoritățile trebuie să lucreze cu platformele digitale – Facebook, Instagram, TikTok, YouTube, Telegram – pentru a semnala și elimina rapid conținutul deepfake fraudulos.
În al treilea rând, sistemul bancar trebuie implicat activ. Băncile pot implementa mecanisme suplimentare de verificare pentru transferurile suspecte. Un simplu mesaj de confirmare sau o întârziere de câteva minute poate salva economiile cuiva.
Și, nu în ultimul rând, trebuie investit urgent în capacitățile Agenției pentru Securitate Cibernetică (ASC) și ale Centrului pentru Combaterea Crimelor Cibernetice. La ora actuală, ASC funcționează cu aproximativ 50 de specialiști, care este insuficient pentru amploarea amenințărilor cu care ne confruntăm. Ironia este că aceeași inteligență artificială folosită de escroci poate fi folosit și pentru a-i identifica, dar pentru asta avem nevoie de oameni și de instrumente.
Andrei Rusu, expert Watchdog în monitorizarea spațiului informativ
Autoritățile luptă acum să țină pasul cu escrocheriile digitale care pun în pericol economiile cetățenilor. Reacția statului, deocamdată, a fost construită pe instrumente izolate. Poliția Națională a lansat în 2025 o campanie publică – „Stop Investițiilor False!”, cu sprijin european, iar alianțele cu țări vecine au facilitat percheziții comune. În paralel, instituțiile financiare supraveghează fenomenul.
BNM atenționează că nu promovează niciun vehicul de investiții și subliniază că criptomonedele nu sunt reglementate, ceea ce înseamnă lipsă de protecție legală. CNPF (Comisia Națională a Pieței Financiare, n.r.) avertizează asupra platformelor false de investiții. Conform informațiilor publice, escrocii au clonat imaginea unor instituții media și au folosit chipuri ale unor personalități pentru a legitima site-uri fictive, inclusiv sub branduri precum „Harmony Bitspire” sau „Nexura AI”. Instituțiile îndeamnă la educație financiară și la raportarea imediată la Poliție sau CNPF în caz de fraudă.
În pofida acestor eforturi, blocajele au rămas. Jurisdicția restrânge acțiunea când infractorii operează transfrontalier. Schimbul de date financiare cu țările străine rămâne dificil, iar furnizorii de internet sau platformele de social media cooperează sporadic. Este salutabilă și inițiativa președintei, dar acest fenomen nu poate fi contracarat prin apeluri publice, ci printr-un sistem complex de prevenție, contracarare și sancționare.
Verigile critice ale luptei cu fraudele online sunt acum evidente. Guvernul și Parlamentul, prin legi și politici, au creat o bază legislativă aproape suficientă. Considerăm că următorul pas este o reglementare adecvată a tranzacțiilor cripto, dar și o mai bună cooperare transfrontalieră în destructurarea unor scheme infracționale de fraudă online. Cetățeanul rămâne însă pe prima linie de risc.
Este recomandat să verificați autenticitatea ofertelor financiare și a site-urilor înainte de a introduce date personale. Să nu divulgați PIN-uri sau parole în nicio interacțiune cu persoane terțe, chiar dacă vă inspiră încredere. Să nu instalați aplicații de acces la distanță trimise de străini. Escrocii promit adesea câștiguri garantate, un semnal de risc pe care avertizările publice îl repetă constant. Dacă apare suspiciunea de fraudă, trebuie anunțată imediat banca și depusă sesizare la poliție, cât fereastra de blocare a tranzacțiilor încă există.
