Cum s-a manifestat inegalitatea de gen la alegerile parlamentare din 24 februarie

În cadrul alegerilor parlamentare din februarie 2019, Centrul „Parteneriat pentru Dezvoltare” (CPD) a identificat patru tipuri de inegalități de gen. Acestea se referă la modul de prezentare a bărbaților și femeilor în calitate de candidați, veniturile și posibilitățile economice, accesul la mass-media și percepțiile alegatorilor față de femeile și bărbații candidați.

Potrivit CPD, în cadrul algerilor parlamentare, inegalitatea de gen s-a manifestat prin faptul că partidele au desemnat mai puține femei și acestea au fost poziționate pe locurile mai puțin eligibile. Pentru circumscripția națională, toți concurenții electorali au respectat prevederile legale cu privire la cota minimă de reprezentare. Astfel, ponderea femeilor pe listele de candidați a înregistrat 41,8%. Chiar dacă partidele politice au respectat cota de gen, desemnând mai multe femei pe lista de candidați, poziționarea acestora a fost una destul de inechitabilă.

În cazul circumscripțiilor uninominale, ponderea femeilor candidate a fost mult mai mică – 21%. Drept rezultat al alegerilor, în baza noului sistem electoral, au fost alese 26 de femei. Dacă sistemul electoral ar fi rămas a fi proporțional, în Parlament aveau să acceadă 33 de femei.

Totodată, cea mai mare pondere a femeilor se regăsește pe locurile din mijloc și cele de la finele listei. Aceasta reduce practic la zero șansele femeilor de pe ultimele poziții de a câștiga un mandat de deputat. 

În Moldova se atestă o inegalitate destul de pronunțată a veniturilor dintre bărbați și femei

Inegalitatea de venituri s-a manifestat prin faptul că venitul mediu al unui candidat bărbat este de două ori mai mare comparativ cu cel al unei femei candidate. În rândul candidaților pe listele de partid, venitul mediu declarat de pretendentele femei constituie 185,3 mii de lei, ceea ce constituie 56% din câștigurile bărbaților (330,2 mii de lei). 

În cazul candidaților pe circumscripțiile uninominale, pe de o parte veniturile declarate sunt mult mai mari, pe de altă parte, diferenţa între genuri este și ea mult mai mare –câștigul mediu al candidatelor constituind doar 40% din cel al bărbaților (287,6 mii lei față de 706,2 mii lei).

Inegalitatea de a apărea „pe sticlă”

Potrivit raportului, inegalitatea de a apărea „pe sticlă” s-a manifestat prin faptul că femeile candidate au fost mai puțin prezente în dezbaterile și publicitatea electorală, talk-show-urile și știrile din perioada campaniei electorale.

Din totalul celor 144 de participanți, doar 23,6% persoane din partea formațiunilor politice au fost femei, ceea ce e aproape de două ori mai puțin comparativ cu ponderea femeilor pe listele de candidați (41,8% total pe liste și 28% pe primele 5 poziții).

Spoturile, în care apar mai multe femei, sunt rulate mai rar. Totodată, există o relație inversă între ponderea femeilor printre protagoniști și numărul de rulări ale spotului. Astfel, spoturile în care sunt prezentate femeile, de regulă au fost rulate de mai puține ori.

Concurenții electorali care au acces în Parlament au promovat în mod diferit femeile prin intermediul sporturilor. Din patru concurenți electorali, Partidul Democrat din Moldova și Blocul Electoral ACUM au promovat spoturi echilibrate din perspectiva prezenței genurilor. În cazul spoturilor promovate de PSRM și PP Șor, din totalul personajelor din spoturi, femeile au constituit doar circa 20%.

Inegalitate de încredere

Inegalitatea de încredere s-a manifestat prin preferințele generice ale alegătorilor față de candidații bărbați. Datele colectate în baza sondajelor de opinie din preajma campaniei electorale arătau că o parte semnificativă a alegătorilor ar prefera să voteze un bărbat în circumscripțiile uninominale.

 În cazuri ipotetice, când ar exista 2 candidați cu aceeași pregătire, dar diferiți ca gen, 47% dintre alegători ar alege mai degrabă un bărbat. 

Conform raportului, majoritatea alegătorilor sunt de acord cu faptul că femeia ar trebui să se ocupe mai mult de gospodărie și de familie, iar de datoria bărbatului ar fi mai mult să aducă bani în casă. 

În acest context, CPD consideră că toate partidele politice care au acces în Parlament au o obligație de a remedia în cel mai scurt timp toate inegalitățile în ceea ce privește participarea și reprezentarea echilibrată a bărbaților și femeilor în politică.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *