ULTIMA ORĂ Modificările la Legea amnistiei, care au facilitat eliberarea din închisoare a condamnaților pe viață, declarate NECONSTITUȚIONALE. Înalta Curte a admis sesizarea fostului procuror general
Magistrații Curții Constituționale (CC) au declarat drept neconstituționale toate modificările operate la Legea amnistiei, care au facilitat eliberarea din închisoare a condamnaților pe viață. Hotărârea a fost pronunțată joi, 24 iulie, de către Înalta Curte.
„(…) Având în vedere sesizarea înregistrată pe 7 aprilie 2025, examinând sesizarea menționată în ședință plenară publică, având în vedere actele și lucrările dosarului, deliberând în camera de consiliu, Curtea Constituțională hotărăște:
„1. Se admite sesizarea depusă de către procurorul general al R. Moldova. Curtea a declarat neconstituționale:
– textul „constatată de un expert psiholog judiciar atestat” se exclude” din articolul I punctul 4 din Legea nr. 74 din 31 martie 2022;
– textul „alineatul (2) se abrogă” din articolul I punctul 4 din Legea nr. 74 din 31 martie 2022;
– textul „„cu condiţia lipsei riscului de recidivă” se exclude” din articolul II din Legea nr. 247 din 29 iulie 2022;
– textul „(1) Persoanei condamnate la data intrării în vigoare a prezentei legi, căreia nu i se pot aplica prevederile art.4-6 i se reduce termenul de pedeapsă sau i se comută pedeapsa după cum urmează:” din articolul VII din Legea nr. 316 din 17 noiembrie 2022;
– litera d) din alineatul (1) al articolului 7 din Legea nr. 243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova.
Totodată, Curtea a revigorat dispoziția alineatului (1) din articolul 7 al Legii nr. 243 din 24 decembrie 2021, în redactarea anterioară Legii nr. 316 din 17 noiembrie 2022, cu următorul conținut: „Persoanei condamnate la pedeapsa cu închisoare, la data intrării în vigoare a prezentei legi, căreia nu i se pot aplica prevederile art. 4-6 i se reduce termenul de pedeapsă după cum urmează”, a declarat președinta Înaltei Curți, Domnica Manole.
Înalta Curtea subliniază că, deși în ședința Parlamentului din 31 martie 2022 deputata Olesea Stamate a prezentat raportul Comisiei și a comunicat despre acceptarea unui amendament, documentul nu a fost înregistrat la comisia sesizată în fond și nu a fost publicat pe pagina web a Parlamentului. Prin urmare, Înalta Curte susține că amendamentul cu privire la abrogarea articolului 7 alin. (2) nu a fost înregistrat în sensul articolului 73 din Constituție.
„(…) Astăzi, Curtea Constituțională a pronunțat o hotărâre care a avut la bază o sesizare a procurorului general. Sesizarea a vizat chestiunea amnistierii deținuților pe viață (…). Curtea a observat că proiectele inițiale ale acestor legi aveau un alt obiect decât amendamentele depuse în a doua lectură prin care s-a propus modificarea Legii amnistiei. Curtea a reținut că Constituția permite deputaților să formuleze amendamente cu condiția ca acestea să aibă o legătură indispensabilă cu obiectul proiectelor de legi. În cazul Legilor 247 și 316, această legătură lipsea și din acest motiv Curtea a reținut că prevederile care modifică Legea amnistiei contravin articolului 74 alineatul 1 din Constituție (…)”, a explicat Domnica Manole în cadrul unui briefing de presă.
Pe 4 aprilie 2025, fără consultări publice, Parlamentul a votat în două lecturi proiectul legii pentru „interpretarea” articolului 7 din Legea privind amnistia. În aceeași zi, președinta Maia Sandu a promulgat „interpretarea” aprobată de Legislativ.
Schimbările au fost operate după modificările legislative, făcute în 2022, care au permis eliberarea din penitenciar a unor interlopi condamnați la detenție pe viață, printre care Iurie Radulov alias „Babior”.
Ulterior, fostul procuror general Ion Munteanu a sesizat Înalta Curte pentru a examina constituționalitatea art. II din Legea nr. 247/2022 și art. VII din Legea nr. 316/2022, care vizează modificările la Legea privind amnistia în contextul aniversării a 30 de ani de la proclamarea independenței.
„Procurorul general atrage atenția că această modificare poate pune în pericol siguranța publică și contravine principiilor constituționale ale statului de drept, protecției vieții și integrității persoanelor.
De asemenea, sesizarea relevă vicii de procedură în procesul legislativ: amendamentele contestate au fost introduse în proiecte de legi cu obiect complet diferit, în faza celei de-a doua lecturi, fără dezbateri publice și avizele necesare, fapt care afectează principiile transparenței, legalității și securității juridice.
Procurorul general solicită Curții Constituționale:
- Suspendarea aplicării dispozițiilor contestate până la examinarea în fond a cauzei;
- Constatarea neconstituționalității prevederilor menționate pentru încălcarea principiilor constituționale și procedurale.
Această sesizare reprezintă un demers în vederea protejării valorilor fundamentale ale societății și reafirmă angajamentul Procuraturii Generale de a contribui la consolidarea statului de drept și protejarea interesului public”, se spune într-un comunicat al Procuraturii Generale.
Pe 9 aprilie 2025, Înalta Curte a a suspendat acțiunea textelor „sau i se comută pedeapsa” din articolul 7 alin. (1) și „la 30 de ani de închisoare, dacă este condamnată la detenţiune pe viaţă” din articolul 7 alin. (1) lit. d) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei R. Moldova, până la pronunțarea unei soluții.
Ziarul de Gardă a constatat că există cel puțin 7 condamnați la închisoare pe viață care au fost deja eliberați din penitenciarul nr. 17 Rezina după ce au beneficiat de amendamentele la legea amnistiei, propuse de deputata PAS Olesea Stamate și votate de majoritatea parlamentară. Alți condamnați pe viață sunt în plin proces de a parcurge drumul spre libertate conform aceluiași scenariu. Unii dintre condamnații eliberați au fost inițial, în anii 90, condamnați chiar la pedeapsa cu moartea, modificată ulterior.
