Niciun candidat nu a trecut concursul pentru funcția de judecător la Curtea Supremă de Justiție
Șase candidați au depus dosarul de participare în concursul pentru suplinirea a șase funcții vacante de judecător la Curtea Supremă de Justiție. Niciunul dintre ei nu a trecut însă concursul, pentru că nu a întrunit numărul suficient de voturi.
Dosarele celor șase pretendenți au fost examinate în cadrul ședinței de astăzi, 16 iulie, la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). După mai bine de o oră și jumătate în care pretendenții și-au motivat intenția de a fi promovați la CSJ, președintele CSM, Victor Micu, a declarat că niciunul dintre candidați nu a întrunit numărul suficient de voturi.
Subiectul cu privire la desemnarea judecătorilor la CSJ a fost examinat în ședință chiar dacă ministra Justiției, Olesea Stamate, a solicitat amânarea subiectului, pe motiv că ministerul urmează să restructureze CSJ, inclusiv prin reducerea numărului de judecători.
La concursul pentru funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție au candidat:
Oxana Robu este judecătoare din 2004, iar la Curtea de Apel Chișinău a fost numită în 2014. Numele Oxanei Robu apare în mai multe dosare de rezonanță din R. Moldova. Robu a fost președinta completului de judecată care la 4 octombrie 2017 a suspendat pedeapsa cu închisoarea pe numele fostului șef al Direcției Transport Public şi Căi de Comunicaţie din cadrul Primăriei Chișinău, Igor Gamrețki, pedepsit de prima instanță cu doi ani de detenție într-un penitenciar de tip semiînchis, pentru trafic de influneță în dosarul parcărilor cu plată din capitală. Totodată, asemeni altor câțiva judecători de la Curtea de Apel Chișinău, Oxana Robu a refuzat să examineze dosarul Șor. Magistrata a motivat cererea de recuzare prin faptul că are în gestiune dosarul de escrocherie şi spălare de bani în privința lui Veaceslav Platon în care Ilan Șor are statut de martor al acuzării.
Natalia Simciuc a fost numită în funcția de judecător la Curtea de Apel Chișinău în 2015, anterior activând în cadrul Judecătoriei Buiucani. Pe când activa la Judecătoria Buiucani, Simciuc a emis hotărârea prin care omul de afaceri Viorel Țopa a fost condamnat la 8 ani de închisoare.
Natalia Simciuc a făcut parte și din completul de judecată de la Curtea de Apel Chișinău care au respins demersurile celor 143 de cetățeni din străinătate care nu și-au putut exercita dreptul la vot la alegerile prezidențiale din 2016.
Stelian Teleucă activează în sistem din 2006, fiind judecător la Judecătoria Botanica. În decembrie 2014, acesta a fost numit magistrat la Curtea de Apel Chișinău.
Eugeniu Pșenița ocupă din 2017 funcția de vicepreședinte al Judecătoriei Edineț. Judecătorul a fost vizat într-o anchetă comună a ZdG și a Centrului de Investigații Jurnalistice, care arăta că magistrați controversați erau promovați în sistemul de justiție în pofida refuzului președintelui de a-i avansa în funcții. Pșenița nu a fost pe placul lui Vladimir Voronin, care a respins în 2015 candidatura acestuia la funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. „Activând în calitate de judecător, domnul Pșenița s-a manifestat ca o persoană care săvârșește acțiuni ce discreditează justiția, compromite onoarea și demnitatea de judecător”, scria preşedintele.
Sergiu Daguța activează în cadrul Judecătoriei Chișinău. În 2007 acesta a fost numit în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. Sergiu Daguța a avut anul trecut venituri de aproape 300 mii de lei din salariul de funcție. Magistratul a raportat două donații în valoare de 850 de euro, făcute prin transfer bancar din străinătate. Sergiu Daguța a vândut un apartament cu 36,8 mii de euro, iar alți 2,1 mii de euro i-a obținut din darea în arendă a unui imobil. Acesta nu a făcut achiziții în 2018.
Nina Arabadji activează în sistem încă din 1996. Printr-un decret al președintelui din 2001, Arabadji a fost numită în funcția de judecător până la atingerea plafonului de vârstă. În prezent, aceasta activează la Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani.
