Constantin Țuțu a trecut frontiera din Ucraina în România pe jos și se află acolo. Interpol București a răspuns demersului CNA

Biroul Național Interpol (BNI) din cadrul Poliției române a răspuns demersului înaintat de Centrul Național Anticorupție (CNA) de la Chișinău prin care a solicitat autorităților române să verifice dacă fostul deputat al Partidului Democrat (PDM), Constantin Țuțu, dat în căutare internațională de autoritățile moldovene, s-a aflat sau se află pe teritoriul României. În răspunsul primit de CNA de la BNI București, se arată că Țuțu a intrat din Ucraina în România în luna august 2019, iar de atunci se află acolo.

Potrivit documentului expediat de Biroul Național Interpol Bucureşti către CNA, Constantin Țuțu a intrat din Ucraina în România, cu pașaport român, pe 29 august 2019 prin punctul de frontieră „Siret”, călătorind pe jos.

„Constantin Țuțu figurează ca cetăţean român cu domiciliul în România. De asemenea, Interpol Bucureşti informează că s-a dispus unităţii de poliţie să efectueze verificări la domiciliul numitului, urmând să revină cu un răspuns ulterior.

În răspuns se mai menţionează că cetăţenii români nu pot fi arestaţi în vederea extrădării sau extrădaţi, iar în atare cazuri autorităţile judiciare moldovene au posibilitatea de a solicita autorităţilor române recunoaşterea şi punerea în executare a hotărârilor penale sau transferul de proceduri penale”, mai scrie în răspunsul primit de CNA, ne-a comunicat ofițerul de presă al Centrului, Angela Cibotaru Starinschi.

Fostul deputat democrat Constantin Țuțu a fost anunțat în căutare internațională la 27 septembrie de către Inspectoratul General al Poliției (IGP), iar în decembrie 2019, Interpol a acceptat solicitarea autorităților de la Chișinău de a-l anunța în căutare internațională pe fostul deputat democrat, Constantin Țuțu.

Numele fostului deputat a fost inclus în baza de date a persoanelor anunțate în căutare internaționale după ce o solicitare în acest sens a fost făcută de autoritățile din R. Moldova, în septembrie 2019. Tot în septembrie, Judecătoria Chișinău a emis un mandat de arest pentru 30 de zile în contumacie (absența nejustificată atunci când este convocat de organele de drept) pe numele lui Constantin Țuțu.

Fostul deputat este cercetat în baza art. 326 Cod penal, trafic de influență, pentru că ar fi pretins și luat 20 de mii de euro de la apropiații unui bărbat care se afla în arest în toamna anului 2017. Țuțu ar fi promis că ar avea influență asupra procurorilor și va interveni pentru eliberarea celui arestat. Nu este clar deocamdată de ce dosarul a fost pornit abia acum, la doi ani după ce faptele ar fi fost comise.

La 1 octombrie, procurorul general interimar de atunci, Dumitru Robu, a pornit urmărirea penală pe faptul îmbogățirii ilicite comise de către deputatul Constantin Țuțu, în perioada anilor 2014 – 2018.

În perioada 2014 – 2018 Constantin Țuțu a fost deputat în facțiunea Partidului Democrat, partid condus atunci de Vladimir Plahotniuc. După schimbarea guvernării, în iunie 2019, deputatul a părăsit R. Moldova.

Pe 30 decembrie 2019, Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a casat total decizia Colegiului penal al Curţii de Apel Chișinău din 17 aprilie 2019, în cauza penală în care figurează fostul deputat al Partidului Democrat (PDM) Constantin Țuțu şi a dispus rejudecarea cauzei de către aceiași instanță de apel, într-un alt complet de judecată.

Decizia CSJ vine după ce, pe 13 mai 2016, deputatul democrat Constantin Ţuţu a fost achitat în dosarul penal deschis în aprilie 2012 după omorul lui Alexei Veretca în curtea unui restaurant din Codrii Orheiului. De pedepse au scăpat atunci toţi figuranţii din dosar, cu excepţia lui Ion Corcodel, cel care a recunoscut că l-a împuşcat pe Veretca şi care s-a ales cu opt ani de închisoare.

Atunci, deputatul Constantin Ţuţu, a cărui acuzaţie a fost recalificată în huliganism, a fost achitat pe motiv că „fapta inculpatului nu întruneşte elementele infracţiunii”.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *