Cum își apără statul propriile instituții de agenți străini? „Penetrarea este reală și are scopuri strategice”

R. Moldova a devenit, în ultimii ani, țintă directă pentru serviciile secrete ruse. Dosarele pentru trădare de patrie în care sunt vizați Gorgan și Creangă au adus în atenția publicului tema penetrării instituțiilor-cheie și a coruperii funcționarilor de nivel înalt.

Serviciul de Informații și Securitate (SIS) afirmă că are instrumentele necesare pentru a contracara asemenea amenințări, dar răspunsul instituțional este limitat, în timp ce experții atrag atenția că vulnerabilitatea majoră a statului este corupția și loialitatea cumpărată.

Valentin Dediu: „Penetrarea este reală și are scopuri strategice”

Valentin Dediu, fost director interimar al SIS, spune că infiltrările agenților străini în instituțiile statului există, sunt reale și au scopuri politice precise.

„Federația Rusă are ca scop neadmiterea aderării R. Moldova la UE și apropierea de blocul NATO și utilizează toate metodele, inclusiv penetrarea instituțiilor cu agenți. Exemple clare sunt cazurile Gorgan, Creangă sau ofițeri din Poliția de Frontieră. Astăzi, Rusia depune un enorm efort pentru a promova în Parlament forțele politice proruse. Scopul major este să controleze viitorul Legislativ sau măcar să aibă suficiente resurse pentru a bloca adoptarea hotărârilor favorabile intereselor de aderare a țării noastre la UE”, menționează Dediu.

El afirmă că, deși există un cadru legal și un SIS reformat, problemele rămân acute.

„La nivel național a fost elaborat și adoptat un set de legi. La nivel instituțional la fel există diverse reglementări, instrucții, acte normative. În linii generale au fost elaborate suficiente măsuri pentru a preveni riscul de infiltrare a agenților străini în instituțiile statului, însă este loc de mai bine. În primul rând, trebuie de dat instituțiilor de ocrotire a normelor de drept instrumente legale mai largi.

Totodată, trebuie de înăsprit controlul asupra activității lor pentru a nu admite încălcarea drepturilor și libertăților cetățenești. Astăzi, SIS a obținut prin Lege dreptul de interceptare prin așa numitul „mandat de securitate”, însă aceasta reprezintă numai jumătate de măsură. Soluția ar fi să fie modificată legislația în așa fel încât instituțiile de ocrotire a normelor de drept să poată intercepta convorbirile telefonice în cadrul dosarelor operative, concomitent să fie controlate pentru a nu putea comite încălcări ale legii.

O problemă majoră este și faptul că în condițiile actuale, când ne confruntăm cu separatismul din stânga Nistrului, când războiul hibrid dus de Rusia a luat amploare, dreptul de urmărire penală a fost scos din atribuțiile SIS. Acest lucru s-a întâmplat la inițiativa unui presupus agent al serviciilor secrete ruse încă în 2006. Cineva poate reproșa că nu e bine când un serviciu special are atribuții de urmărire penală. Am studiat structurile serviciilor secrete din Europa și confirm că există așa practici. Când vor dispărea riscurile și amenințările la securitatea națională, legislația poate fi modificată”, este de părere fostul șef al SIS.

SIS: un (non)răspuns prin invocarea legii

Solicitat de ZdG despre modul în care detectează și previne infiltrarea agenților străini în instituțiile statului, SIS a transmis un răspuns scurt, invocând cadrul legal și evitând detaliile.

„Informațiile sensibile, obținute în rezultatul activității Serviciului de Informații și Securitate, sunt comunicate destinatarilor. În altă ordine de idei, informațiile din domeniul asigurării securității statului, care nu constituie secret de stat, sunt făcute publice prin intermediul paginii web oficiale a Serviciului, www.sis.md, sau altor instrumente de comunicare”, se arată în răspunsul SIS.

Instituția nu a răspuns punctual la întrebările ZdG și nici nu a oferit detalii despre măsurile de verificare și prevenție în rândul funcționarilor publici.

Ce se întâmplă cu dosarele de rezonanță deschise pentru „trădare de patrie”

În septembrie 2024, Igor Gorgan, fost șef al Marelui Stat Major, a fost pus sub învinuire în dosarul privind pretinse acțiuni de spionaj în interesul Rusiei. Procurorii au relatat că el ar fi furnizat rapoarte despre vizitele oficialilor ucraineni și despre climatul politic intern. Dosarul său este în examinare la Procuratură, a precizat purtătorul de cuvânt al PCCOCS, Emil Gaitur.

Șeful suspendat al Direcției juridice a Parlamentului, Ion Creangă, este vizat într-un dosar privind trădarea de patrie. Procesul este în examinare în prima instanță. Recent, Creangă a fost eliberat din arest la domiciliu.

Iurie Bolboceanu, fost deputat, a fost reținut în 2017 și condamnat la 14 ani pentru trădare de patrie. Ulterior, în 2020, el a fost achitat definitiv, dosarul fiind inclus în lista celor 38 de cauze cu suspiciuni de urmărire penală selectivă în perioada regimului Plahotniuc.

Igor Boțan: „Corupția este principala vulnerabilitate”

Directorul executiv al Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), Igor Boțan, afirmă că R. Moldova nu este o țară care să dețină secrete militare sau tehnologice de mare interes pentru puteri externe. În schimb, slăbiciunea sa structurală o face atractivă pentru infiltrare.

„R. Moldova nu are secrete tehnologice de mare interes, dar are un fenomen social propice pentru influență străină. Corupția este exploatată sistematic de cei care vor să controleze politicile statului. O parte din cetățeni susțin politicieni corupți care se «împart» cu ei, iar acest mecanism devine un canal direct de manipulare din exterior”, spune Boțan.

El subliniază că Rusia coordonează deschis blocurile politice la Moscova, oferind un cadru favorabil pentru agenți și finanțări ilegale.

„Despre deputați ai Partidului Șor, care au părăsit Partidul Socialiștilor și au aderat la Partidul Șor și care participă la congresele organizate de Ilan Șor la Moscova, despre acești cetățeni putem spune cu certitudine că se implică în politica din R. Moldova în numele unui criminal cu acte în regulă. În privința domnului Șor și a coaliției de partide pe care au organizat-o, nu pot exista niciun fel de rețineri. Aici putem vorbi foarte clar despre faptul că avem agenți care sunt angajati plenar în subminarea stabilității din R. Moldova”, menționează expertul.

Igor Boțan menționează că statul a început să-și coordoneze mai bine instituțiile în fața acestor riscuri externe și să adapteze cadrul legal.

„R. Moldova încearcă să facă față acestor amenințări. Am văzut implicarea instituțiilor statului, cooperarea interinstituțională, începând cu alegerile locale din 2023, atunci când mai multe instituții ale statului și-au unit eforturile pentru a combate finanțarea ilegală din afară a partidelor politice, coruperea alegătorilor și acest lucru s-a reconfirmat în 2024. Pentru a combate aceste efecte negative au fost modificate 14 legi, inclusiv legile cu privire la extremism, cu privire la partidele politice, și Codul Penal, Codul Contravențional, legea cu privire la întruniri, pentru a găsi soluții legale la problemele pe care le-am menționat și care au fost soluționate datorită comunicării și activității interguvernamentale a instituțiilor respective – Banca Națională, Agenția pentru Combaterea Spălării Banilor, CNA, Procuratura Generală, Inspectoratul General al Poliției, Comisia Electorală Centrală și evident SIS”, a subliniat Igor Boțan.

Andrei Curăraru: „Loialitatea se cumpără, iar Rusia știe să facă asta”

Expertul în securitate din cadrul comunității WatchDog, Andrei Curăraru, atrage atenția că infiltrarea din prezent nu mai seamănă cu ceea ce se întâmpla în anii ’90 sau 2000.

„Infiltrarea nu mai arată ca în anii ’90, când ofițerii GRU veneau cu pașapoarte false și hărți. Acum este mult mai elegantă. Se face prin loialitate cumpărată, prin manipulare psihologică, prin rețele locale, prin structuri de putere locale unde Chișinăul nu are control real, iar serviciile rusești știu exact unde să intre”, spune Curăraru.

El subliniază că dosarul generalului Igor Gorgan a demonstrat interesul Rusiei de a evalua rezistența Chișinăului în contextul războiului din Ucraina.

„Gorgan, fost șef de Stat Major, nu era un pion marginal, ci cineva cu acces la întreaga arhitectură militară de cooperare, inclusiv date sensibile despre relațiile cu România și Ucraina, iar faptul că ar fi fost recrutat pentru livrare de evaluări interne nu înseamnă doar trădare clasică, înseamnă că Moscova voia să afle dacă R. Moldova rezistă sau cedează în cazul unui șoc geopolitic. Vorbim despre acțiuni ofensive fără precedent”, menționează expertul.

Curăraru consideră că după 2022 Chișinăul a devenit mai transparent în expunerea operațiunilor rusești.

„După invazia Rusiei în Ucraina, s-a produs o mutație de paradigmă. Moldova a fost forțată să recunoască public, pentru prima dată, că e țintă directă. SIS-ul, care până în 2021 avea serioase probleme de penetrabilitate internă, a început să funcționeze cu o logică de contraintelligence activ. Avem dovada în modul în care sunt expuse public cazurile – nu se mai ține totul sub preș. În paralel, infrastructura defensivă începe să se contureze. Avem în sfârșit capacitate tehnică de monitorizare cibernetică la nivel instituțional. S-au semnat parteneriate directe cu entități europene, inclusiv CERT-uri și agenții de inteligență cibernetică. Transpunerea Regulamentului Serviciilor Digitale ne-ar ajuta ca prin Comisia Europeană să comunicăm și cu marile platforme (META, Alphabet, Telegram, ByteDance) utilizate ofensiv împotriva noastră”, subliniază Andrei Curăraru.

El amintește și cazul deputatului Nesterovschi, extrădat cu sprijinul Ambasadei Federației Ruse: „Operațiunea de scoatere a lui Nesterovschi din R. Moldova, cu ajutorul ambasadei ruse și a unui convoi diplomatic, indică un canal logistic operațional, activ, care funcționează cu impunitate. A fost o extracție acoperită, cu escortă. Nu poți face așa ceva fără ca FSB sau SVR să fie în coordonare deplină cu personalul diplomatic. Deci nu doar că sunt infiltrați – sunt capabili să extragă oameni în mod operativ, la vedere”.

Pentru Curăraru, problema majoră nu mai e lipsa de informații, e lipsa de filtrare umană și de reacție coerentă. „Putem intercepta, putem monitoriza, putem avea toate datele, dar dacă în sistemul administrativ, în sistemul decizional, în instanțe sau chiar în unele segmente ale forțelor de ordine există oameni care acționează ca facilitatori – din convingere, din interes sau din șantaj – atunci tot contraintelligence-ul nostru e doar un instrument de raportare, nu de blocare. Apoi, există o altă zonă subestimată: influența soft. Moldova încă e un teren fertil pentru propagandă identitară tot mai conturată: religioasă, lingvistică, geopolitică. Nu toți vectorii Moscovei sunt agenți plătiți”, consideră expertul.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, co-finanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.