CPR acuză autorii Strategiei de recuperare a „miliarului” de manipulare și fapte prezentate distorsionat

Organizația non-guvernamentală Centrul de Politici și Reforme califică Strategia de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din Banca Socială (BS), Banca de Economii (BEM) și Unibank (UB) drept un document cu caracter politic care manipulează, deoarece ar suprapune cifre din diferite procese pentru a duce publicul în eroare.

Organizația a analizat Strategia făcută publică la 13 iunie de către Procuratura Generală (PG), Centrul Național de Anticorupție (CNA) și Autoritatea pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale (ARBI) și susține că din miliardul furat nu s-a recuperat nimic. Experții independenți afirmă că procurorii suprapun două procese distincte: activele fraudate în 2007 și sustragerea rezervelor din BNM.

„Strategia prezentată sugerează efectiv faptul că furtul miliardului din rezervele BNM va fi acoperit din contul altor furturi multiple ce au avut loc între 2007 și 2014. Astfel, beneficiarii furtului miliardului rămân protejați”, susțin autorii analizei.

Aceștia au punctat câteva aspecte ale Strategiei.

„De bine:

  1. Publicarea documentului este un semn bun, sugerând că autoritățile sunt nevoite să spargă tăcerea la acest subiect. Din 2016, politicienii fac tot posibilul pentru a evita subiectul investigării crimelor financiare. Este o mică victorie a societății civile și a partenerilor de dezvoltare care au insistat pe acest subiect.

  2. Este salutabil faptul că se recunoaște faptul că din miliardul furat nu s-a recuperat nimic. Din anul 2016 Ministerul Finanțelor dezinformează opinia publică, prezentând veniturile din lichidarea celor trei bănci falimentate drept recuperarea activelor fraudate.

De rău:

  1. Documentul are un caracter în primul rând politic, fiind atent articulat pentru a proteja politicienii de la putere. Aceasta ridică îngrijorări despre independența politică a instituțiilor autoare și implicarea lor în jocuri politice.

  2. Documentul prezintă faptele distorsionat. Acesta nu se referă doar la recuperarea miliardului furat din rezervele Băncii Naționale a Moldovei (BNM), ci la recuperarea activelor deturnate pe parcursul anilor 2007-2014. Suprapunerea acestor două procese, crează confuzie și spațiu pentru speculație.

  3. Obiectivul de a recupera 10,7 miliarde de lei e modest, în condițiile în care strategia acoperă toate deturnările de fonduri din 2007-2014, nu doar „furtul miliardului”. Documentul nici nu prevede recuperarea deplină a deja vestitului miliard. Formula care a stat în baza setării acestui obiectiv (13 miliarde lei în Hârtii de Valoare de Stat minus veniturile din lichidarea celor trei bănci) este una speculativă. Procesul de lichidare provine din contul activelor celor trei bănci falimentate, pe când miliardul de Dolari SUA alocat din rezervele BNM rămâne nerecuperat pe deplin. Este dificil de estimat suma totală sustrasă între 2007 și 2014 din trei bănci, însă aceasta pare să fie mai mare de 10 miliarde Lei (obiectivul stabilit de Strategie).

  4. Sunt suprapuse două procese separate, două furturi separate. Sumele furate trebuie nu scăzute, ci adunate. Metoda noastră de a aduna banii din rezervele BNM și activele celor trei bănci falimentate este una mai corectă:

  • resursele alocate din rezervele BNM pentru salvarea celor trei bănci (care au falimentat oricum) sunt echivalente sumei de 1,064 mlrd USD
  • în 2013, cele trei bănci (Banca de Economii, Banca Socială și Unibank) însumau active de 20,4 miliarde Lei (aproximativ 1,7 mlrd USD)

Ce ne-ar mai fi plăcut să vedem în document?

Investigarea crimelor. Intenția de recuperare a activelor trebuie să fie însoțită de o investigație clară referitor la modul în care au fost posibile aceste crime: care instituții nu au acționat atunci, când erau obligate să acționeze, dar și persoane concrete din cadrul acelor instituții.

Documentul nu face referință la investigarea spălării a 22 miliarde Dolari SUA din Federația Rusă către Uniunea Europeană, prin Republica Moldova. Este probabil că persoane concrete din interiorul Republicii Moldova au tras foloase în urma acestor spălări de bani. Aceste active de proveniență clar ilicită trebuie, la fel, recuperate.

Compania Kroll a prezentat, și ea, o strategie de recuperare. Aceasta nu se reflectă în documentul publicat de Procuratura Generală. Nu este clar dacă este vreo legătura dintre strategia Kroll și documentul publicat săptămâna trecută.

Acțiune internațională. Autoritățile moldovene au fost încurajate de mai multe ori să inițieze declanșarea Articolului 18 din Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, conform căruia urmează a fi inițiată o investigație internațională. Dacă Moldova nu va solicita acest lucru, atunci UE trebuie să o facă. Am oferit mai multe argumente și detalii în acest document”, susțin experții CPR.

Bugetul statului a fost prejudiciat cu 13,34 miliarde de lei în urma fraudei bancare care a avut loc între 2007-2014 în R. Moldova. Investigația „furtului miliardulu”, care durează mai bine de trei ani și care vizează implicarea a peste 200 de persoane, a stabilit că beneficiarii majoritari ai banilor scoși de la băncile comerciale „Banca de Economii” SA, „Banca Socială” și „Unibank” ar fi „grupul Gacikevici” și „grupul Filat, Platon și Șor”. Până la acest moment, 25 de cauze, în care sunt vizate 32 de persoane, au ajuns în instanță, iar alte 43 se află la etapa urmăririi penale, o parte dintre ele urmând a fi deferite justiției în scurt timp. Astfel, susțin procurorii, frauda a fost investigată în proporție de 90%. În același timp, Procuratura Anticorupție anunță că doar 477 de milioane de lei au fost recuperați din suma fraudată – bani obținuți din vânzarea bunurilor aflate în posesia celor trei instituții bancare. Informațiile au fost făcute publice de Procuratura Anticorupție și Centrul Național Anticorupție în cadrul unei conferințe de presă din 13 iunie, la care a fost prezentată și strategia autorităților de recuperare a mijloacelor financiare scoase ilegal din sistemul bancar al R. Moldova.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *