Trump anunță arme noi pentru Ucraina și amenință cu sancțiuni secundare împotriva Rusiei în 50 de zile
Președintele american Donald Trump a anunțat luni, 14 iulie, noi arme pentru Ucraina și a amenințat că va sancționa cumpărătorii de exporturi rusești dacă Rusia nu ajunge la un acord de pace în 50 de zile, o schimbare majoră de politică determinată de dezamăgirea provocată de Moscova, relatează Reuters.
Stând alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, în Biroul Oval, Trump a declarat reporterilor că a fost dezamăgit de președintele rus Vladimir Putin. Miliarde de dolari în arme vor fi distribuite Ucrainei, a spus el.
„Vom produce arme de top și acestea vor fi trimise NATO”, a declarat Trump, adăugând că aliații NATO ai Washingtonului vor plăti pentru arme.
Armele vor include rachete de apărare aeriană Patriot, pe care Ucraina le-a solicitat de urgență pentru a-și apăra orașele de atacurile aeriene rusești.
„Este o completare completă”, a spus Trump când a fost întrebat dacă va trimite rachete Patriot în mod specific.
„Vom avea unele care vor veni foarte curând, în câteva zile… câteva dintre țările care au Patriots vor face schimb și vor înlocui Patriots cu cele pe care le au. Vom impune tarife secundare. Dacă nu avem o înțelegere în 50 de zile, este foarte simplu, și vor fi la 100%”, a spus Trump.
Amenințarea sa de a impune Rusiei așa-numitele sancțiuni secundare, dacă ar fi pusă în aplicare, ar reprezenta o schimbare majoră în politica occidentală de sancțiuni. Parlamentarii din ambele partide politice din Statele Unite fac presiuni pentru un proiect de lege care ar autoriza astfel de măsuri, scrie Reuters.
Potrivit Reuters, un oficial de la Casa Albă a declarat că Trump se referea la tarife de 100% asupra exporturilor rusești, precum și la așa-numitele sancțiuni secundare, care vizează țările terțe care cumpără exporturile unei țări.
Astfel de sancțiuni secundare sunt considerate ca având un impact mult mai sever asupra economiei Rusiei decât măsurile impuse anterior, care au permis Rusiei să continue să vândă petrol unor cumpărători precum China și India, obținând sute de miliarde de dolari, notează sursa citată.
