Rusia insistă pentru reluarea negocierilor de pace la Istanbul pe baza termenilor din 2022 și a situației de pe teren, spune Ușakov
Rusia dorește să reia negocierile de pace cu Ucraina la Istanbul pe baza rezultatelor negocierilor din 2022 și a situației actuale „de pe teren”, a declarat consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov, pe 11 mai, conform presei ruse controlate de stat, scrie The Kyiv Independent.
Comentariile lui Ușakov vin în urma invitației președintelui rus Vladimir Putin din 11 mai pentru discuții directe cu Ucraina la Istanbul, începând cu 15 mai, după expirarea unui armistițiu temporar pretins, dar neimplementat, pentru sărbătorile Zilei Victoriei în Rusia.
În ciuda ofertei, Moscova a refuzat să prelungească armistițiul sau să accepte propunerea, susținută de SUA și Europa, pentru un armistițiu complet necondiționat de 30 de zile.
Mai târziu, pe 11 mai, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a subliniat că Putin „a spus clar: mai întâi negociați despre cauzele profunde, iar apoi putem vorbi despre un armistițiu”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat pe 11 mai că Ucraina este „gata să se întâlnească” dacă Rusia confirmă un armistițiu „complet, durabil și fiabil”.
Negocierile dintre Ucraina și Rusia în Turcia, 2022
Discuțiile de la Istanbul se referă la negocierile dintre Ucraina și Rusia care au avut loc în Turcia la sfârșitul lunii martie 2022, care au subliniat potențialii termeni pentru un acord de pace.
În cei trei ani de la eșecul discuțiilor, rețelele de propagandă rusești au promovat frecvent ideea că pacea era aproape realizată la Istanbul, înainte ca liderii occidentali, în special prim-ministrul britanic de atunci, Boris Johnson, să facă presiuni asupra lui Zelenski pentru a respinge acordul și a continua luptele.
În realitate, documentele scurse din 2022 arată că prima ofertă de pace a Moscovei a echivalat cu capitularea efectivă a Ucrainei.
Conform unei investigații realizate de Radio Free Europe/Radio Liberty’s Sistema, proiectul inițial de acord de șase pagini al Rusiei, prezentat pe 7 martie 2022, cerea Ucrainei să își reducă armata la doar 50 de mii de soldați și să renunțe la capacitatea sa de a dezvolta sau desfășura rachete cu rază lungă de acțiune sau alte arme avansate.
De asemenea, proiectul impunea Ucrainei să recunoască controlul Rusiei asupra Donețkului și Luhanskului, să reinvestească în regiunile sfâșiate de război în condițiile impuse de Rusia și să legalizeze de facto simbolurile sovietice și comuniste.
„Acordurile de la Istanbul au avut loc la 30 de zile după invazie, iar cerințele de la Istanbul au fost destul de semnificative față de o Ucraină foarte slăbită”, a declarat Keith Kellogg, trimisul prezidențial al SUA pentru Ucraina, în timpul unei discuții din 6 martie la Consiliul pentru Relații Externe.
Kellogg a adăugat că circumstanțele din 2025 sunt extrem de diferite de cele de la începutul anului 2022, punând la îndoială viabilitatea reluării discuțiilor dintr-un cadru care nu a fost niciodată echitabil pentru toate părțile.
Președintele Putin a reiterat în 2024 condițiile maximaliste pentru pace, cerând ca trupele ucrainene să se retragă din toate cele patru regiuni ucrainene parțial ocupate, Donețk, Luhansk, Herson și Zaporijia, și ca Kievul să recunoască oficial anexarea lor de către Rusia.
Rusia insistă, de asemenea, că orice acord de pace trebuie să includă o interdicție permanentă a aderării Ucrainei la NATO, demilitarizarea țării și modificări constituționale care să reinstaureze rolul limbii, culturii și organizațiilor religioase ruse.
Lavrov a declarat că Kievul trebuie să ridice interdicția de a discuta cu Putin, să accepte oprirea ajutorului militar occidental, să renunțe la pretențiile legale internaționale împotriva Moscovei și să permită returnarea activelor rusești înghețate.
