Legea privind pensiile speciale ale magistraților din România a trecut de Curtea Constituțională

Judecătorii Curții Constituționale din România (CCR) au decis miercuri, 18 februarie, după cinci amânări, că legea care crește vârsta de pensionare a magistraților și care micșorează cuantumul pensiei de serviciu este constituțională. Acum, urmează ca proiectul propus de Guvernul Bolojan să meargă la președinte pentru promulgare. Potrivit surselor citate de HotNews, legea a trecut cu 5 voturi la 4. Mihai Busuioc, Bogdan Licu, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan au votat împotrivă.

Într-o ședință începută la ora 11:30, judecătorii CCR au respins sesizarea de neconstituționalitate a Înaltei Curți și au decis că legea privind pensiile speciale este constituțională.

La ultimul termen de la Curtea Constituțională, din 11 februarie, decizia a fost amânată pentru ca judecătorii să analizeze o solicitare venită cu o zi înainte de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Instanța condusă de judecătoarea Lia Savonea a cerut ca proiectul de reformă să fie trimis pentru analiză la Curtea de Justiție a Uniunii Europene. O cerere similară a fost depusă și de judecătorul constituțional Gheorghe Stan.

Până când legea intră în vigoare, mai trebuie să fie modificat termenul de aplicare a legii, care acum este 1 ianuarie 2026, dar, date fiind amânările CCR, acest lucru nu mai este posibil. După ce va fi modificat acest aspect, mai departe, legea trebuie să fie promulgată de președintele Nicușor Dan și apoi publicată în Monitorul Oficial. 

Proiectul de lege a fost atacat la CCR de Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de judecătoarea Lia Savonea. La acel moment, ICCJ spunea că legea „discriminează magistrații față de alți beneficiari de pensii de serviciu, încalcă standardele internaționale , încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, Curții Europene a Drepturilor Omului, încalcă de asemenea caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale”.

ICCJ mai susține că legea „utilizează termeni neclari și prezintă lacune normative care o fac incompatibilă cu standardele de calitate și previzibilitate într-un stat de drept”.

Proiectul prevede că, odată ce intră în vigoare, începe perioada de tranziție de 15 ani până când magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani. Așadar, de la 1 ianuarie până la 31 decembrie 2026, magistrații vor putea să se pensioneze „după împlinirea vârstei de 49 de ani indiferent de momentul împlinirii acestei vârste”, arată proiectul de lege. 

Apoi, în fiecare an până în 2042 vârsta de pensionare va crește cu câte un an. 

Legea pentru care Ilie Bolojan și-a asumat a doua oară răspunderea în Parlament, în 2 decembrie, are o singură diferență majoră față de prima variantă, care a picat la CCR în luna octombrie. Față de prima variantă, legea prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, și nu de 10. 

• Proiectul de lege prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, la fel ca în prima formă propusă de Guvernul Bolojan.
• Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate.
• Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală „de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.

În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.