Principală  —  Ştiri  —  Economic   —   Terenuri din proprietatea statului ar…

Terenuri din proprietatea statului ar putea fi vândute pentru construcția imobilelor. Igor Grosu anunță un „pachet de intervenții”

Unele terenuri din periferia capitalei, care se află în proprietatea statului, ar urma să fie vândute pentru construcția imobilelor, a anunțat Igor Grosu, președintele Parlamentului. Acesta afirmă că statul pregătește „un pachet de intervenții” pentru reglementarea sectorului imobiliar, însă urmează să poarte discuții cu „dezvoltatorii”.

„Noi ne gândim că o parte din terenurile pe care le are statul în proprietate, nu în buricul târgului, căci e aglomerat, dar în proximitate și în orașele aproape de Chișinău, să le punem la dispozitiție. Dar mai întâi vrem să vedem ce ne zic dezvoltatorii și dacă doar lipsa, într-adevăr, a terenurilor crează aceste prețuri mari”, a declarat președintele Parlamentului, Igor Grosu.

Deputatul PAS, Radu Marian, care este și președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, a afirmat că statul ar putea să facă mai multe lucruri pentru a gestiona această problemă.

„Statul ar putea eventual să reducă nivelul de birocrație în procesul de construcție a noilor proiecte imobiliare în jurul Chișinăului, adică în afara Chișinăului. Eu cred că, dacă există prețuri foarte mari și oamenii nu cumpără, pentru că așteaptă prețuri mai bune, soluția ar fi să încurajăm oferta”, a adăugat Radu Marian.

Deputatul constată că există un proiect de lege a agenților imobiliari, care ar urma să fie adoptată până la sfârșitul lunii, și care va aduce mai multă „transparență”.

Întrebat de jurnaliști cât de realist este ca o familie cu salariu mediu să cumpere un apartament în Chișinău, Marian a răspuns că „ponderea la ce poți cumpăra, este similară cu cea din cinci sau șase ani în urmă, pentru că și salariile au crescut”.

Conform unui raport emis de Banca Națională a Moldovei (BNM), în trimestrul II al anului 2025, prețul mediu al unui apartament în Chișinău a crescut de la 104,5 mii de euro la 107 mii de euro. Însă, conform aceluiași raport, numărul tranzacțiilor de vânzare-cumpărare a scăzut cu 34,4% față de trimestrul precedent. „Reducerea volumului tranzacțiilor […] indică faptul că majorarea prețurilor a temperat cererea, limitând accesul potențialilor cumpărători”, notează BNM.