Ministrul Finanțelor, la trei ani de când s-a aflat despre furtul miliardului: „Trebuie să avem puțină răbdare, așa o recuperare nu se face peste noapte”

La trei ani de când s-a aflat despre „furtul secolului” în R. Moldova, Octavian Armașu, ministrul Finanțelor, recunoaște că până în prezent nu a fost recuperat niciun leu din banii sustrași din visteria statului, dar dă asigurări că se depun toate eforturile ca să se pună „mâna pe averile celor care sunt vinovați de spălarea banilor sau de furtul acelui miliard”. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Octavian Armașu a declarat că după publicarea Raportului Kroll 2, care a colectat „urmele” lăsate de circuitul banilor, urmează acțiuni prin instanțele internaționale pentru recuperarea acestora. În același timp, ministrul a cerut cetățenilor răbdare și a explicat că „așa o recuperare nu se face peste noapte”.

„Noi suntem în așteptarea unor evenimente în viitor, care ne vor ajuta să obținem anumite mijloace pentru a acoperi această datorie care și-a format-o statul față de Banca Națională. Noi am fost nevoiți să facem lucrul acesta. Deci, eu n-o să mă apuc să judec cum a fost luată decizia atunci în 2013-2014, că așa trebuia să fie garanția, că trebuia să fie mai mică, au fost mai multe discuții… Când am preluat eu mandatul, deja era formată iată așa o obligație a statului, care ne-a ajutat să păstrăm încrederea cetățenilor în bănci, și astăzi cetățenii țin banii în bănci. Acum, statul și-a asumat această obligațiune, deci, noi am emis valori imobiliare de stat pe care trebuie să le deservim timp de 25 de ani. Vreau să asigur toată lumea că noi depunem toate eforturile ca, pe de o parte, să găsim surse prin care să acoperim această datorie, fără ca să punem o povară suplimentară pe bugetul statului, adică alte surse, cum ar fi prin banii de la lichidarea băncilor, prin faptul că statul va pune mâna pe averile celor care sunt vinovați sau de spălarea banilor sau de furtul acelui miliard și în felul acesta să diminuăm acest impact asupra propriu-zis a bugetului de stat”, a menționat Armașu solicitat de reporterul Europa Liberă să explice cetățenilor că ei nu vor suporta povara financiară și că statul va fi capabil să recupereze banii.

Europa Liberă: Dar pentru mulți acest argument că se vinde un sediu al unei filiale a Băncii de Economii, Unibank sau Banca Socială, că s-a vândut un lot de mașini, care au aparținut acestor entități financiare, nu e un argument plauzibil.

Octavian Armașu: „Înțeleg, eu înțeleg absolut cetățenii. Deci, toată lumea zice: „Unde-s banii cei care au plecat?”.”

Europa Liberă: Exact.

Octavian Armașu: „Pe urma banilor aceștia care au plecat este compania „Kroll”. Deci, ei au făcut raportul doi, acum trebuie să intrăm în faza următoare – faza propriu-zis de recuperare, în care noi am creat instituția aceasta, Agenția de Recuperare a Bunurilor.”

Europa Liberă: Și n-a venit niciun bănuț, așa cum se zice?

Octavian Armașu: „Deci, practic, acum urmează să fie acțiuni prin instanțe internaționale, prin instanțe din diferite jurisdicții, să punem mâna pe banii care au lăsat urme, pentru că urmele astea le-a colectat compania „Kroll”. Și asta este etapa următoare. De aceea și spun că trebuie să avem puțină răbdare, că, din păcate, așa o recuperare nu se face peste noapte. Trebuie timp, trebuie răbdare și trebuie eforturi din partea mai multor instituții ale statului”, a declarat Octavian Armașu, care, în cadrul aceluiași interviu pentru Europa Liberă, a răspuns la întrebări despre bugetul de stat pentru 2018, despre viitorul an financiar, dar și electoral, despre politica fiscală, corupție și sărăcie.

La 21 decembrie curent, Banca Națională a Moldovei (BNM) a făcut publică sinteza Raportului Kroll-2. Asemeni primului document furnizat de companiile Kroll și Steptoe & Johnson, contractate de R. Moldova pentru elucidarea furtului din sistemul bancar, cel de-al doilea Raport vorbește despre Ilan Șor și un grup de 77 de companii care au legături cu acesta, drept principalii beneficiari ai tranzacțiilor de la cele trei bănci: Banca de Economii, Banca Socială și Unibank.

Frauda cu implicarea celor trei instituții bancare a avut loc pe parcursul a cel puțin 3 ani, între 2012-2014. Drept rezultat, prin oferirea de credite frauduloase, din sistemul bancar ar fi fost furați aproximativ un miliard de dolari.


Preluarea textelor de pe pagina www.zdg.md se realizează în limita maximă de 500 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web (portaluri, agentii, instituţii media sau bloguri) trebuie indicat şi linkul direct la articolul preluat din www.zdg.md Instituţiile de presa care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar ediţiile tipărite vor indica sursa şi autorul informaţiei. Preluarea integrală se poate realiza doar în condiţiile unui acord prealabil cu redacţia.

Comentariile Dvs. la articolele de pe www.zdg.md sunt apreciate, dacă sunt exprimate într-un limbaj decent. Ne rezervăm dreptul să nu publicăm sau să ștergem mesajele care aduc ofense și injurii celorlalți vizitatori, care incită la ură de rasă, religie și sex.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *