Care ar trebui să fie principalele priorități ale Guvernului în elaborarea Bugetului de Stat pentru 2026?
R. Moldova urmează să elaboreze Bugetul de Stat pentru anul 2026 – un moment esenţial, definitoriu pentru modul în care statul îşi colectează veniturile și îşi prognozează cheltuielile pentru cetăţeni, servicii publice şi investiţii. Pentru a înţelege ce ar trebui să conţină acest buget şi ce obstacole pot apărea în elaborarea lui, i-am întrebat pe mai mulţi experţi în domeniul economic despre aceste aspecte.
Care ar trebui să fie principalele priorități ale Guvernului în elaborarea Bugetului de Stat pentru 2026? Cum pot autoritățile acoperi deficitul bugetar în 2026 fără a afecta investițiile importante? Ce riscuri majore vedeți în procesul de adoptare a bugetului pentru 2026 și ce soluții considerați că ar trebui luate în calcul?
Mihaela Sirițanu, expertă Watchdog în politici economice
Principalele priorități în elaborarea Bugetului de Stat pentru 2026 trebuie să fie: (i) păstrarea investiţiilor strategice: infrastructură, digitalizare, alinierea la standardele europene, astfel încât țara să profite de parcursul european; (ii) protejarea populației vulnerabile față de presiunile energetice şi inflaţioniste, garantarea accesului la energie la prețuri suportabile, sprijin social adaptat la majorarea costurilor.
Pentru reducerea deficitului bugetar fără sacrificarea investiţiilor, autorităţile pot să valorifice avantajul unei datorii publice relativ scăzute – în prezent, nivelul datoriei guvernamentale din R. Moldova este estimat la circa 37,8 % din PIB la sfârşitul anului 2024. În acest context, Guvernul ar putea: crește veniturile interne prin reducerea economiei subterane, estimată la circa 30–37 % din PIB; trage de finanţări externe pentru investiţii capitale, mai ales fonduri şi împrumuturi cu condiţii avantajoase, ceea ce permite derogarea de la limitele deficitului bugetar prezis în documentele de reformă.
În ceea ce priveşte riscurile majore în procesul de adoptare a bugetului pentru 2026, remarcăm două: (a) capacitatea redusă de implementare, de exemplu, absorbţia unui pachet de peste 2 miliarde € de la UE pentru proiecte de infrastructură ar putea să întârzie din cauza instituţiilor slabe sau reformelor nefinalizate; (b) volatilitatea externă la preţuri, preţuri în creştere la energie, materii prime, materiile importate pot afecta execuţia bugetară şi sustenabilitatea cheltuielilor sociale şi investiţionale. Pentru a le aborda, este necesar un calendar realist de absorbţie, întărirea capacităţii instituţionale şi un buffer bugetar pentru şocuri externe.
Roman Chircă, director al Institutului Economiei de Piață
Există chestiuni mai profunde care nu se discută în spațiul public. De exemplu, stabilitatea macroeconomică, în condițiile în care, de-a lungul multor ani, a fost mărit deficitul bugetar. Acum, dacă brusc are loc o reducere a cheltuielilor publice, atunci asta va fi un factor suplimentar de recesiune economică. R. Moldova trebuie să rezolve o situație mai complexă, prin menținerea unui nivel sporit al cheltuielilor publice, ca să le poată micșora treptat în viitor. Dacă se vor tăia cheltuielile, asta va fi un factor suplimentar, pentru că creșterea economică pe care am avut-o noi, sau stabilizarea economică, a fost în mare parte datorită cheltuielilor publice. Deci, menținerea nivelului înalt al cheltuielilor publice, din păcate, ca fiind „ostatici” ai sistemului precedent, dar și prioritizarea celor care contribuie la dinamizarea și impulsionarea economiei, trebuie să fie prioritățile.
Prioritizarea cheltuielilor trebuie să aibă loc în infrastructură, în primul rând, pentru că creează locuri de muncă locale, dar și proiectele investiționale de producție, de susținere antreprenorială, platforme industriale și orice are potențial de export. Acestea însă vin mai degrabă din zona reformelor sectoriale: agricultură, industrie, construcții.
Tatiana Lariușin, fondatoare a Centrului de Antreprenoriat și Politici Economice
Întrucât ei au suficiente voturi și pot aproba orice listă de priorități stabilită de partid, de Guvern, eu cred că ei pot practica așa cum au făcut mai înainte, în baza bugetului de anul trecut. Problema este acumularea veniturilor. Părerea mea este că acest lucru nu se mai poate de făcut prin majorarea impozitelor, care mai mult reflectă puterea de lobbyști în Parlament și în afara Parlamentului decât necesitățile reale ale creșterii economice.
Noi avem o creștere fără dezvoltare, care nu micșorează sărăcia, chiar invers. A crescut această putere de cumpărare și asta a dus la creșterea sărăciei, iar prioritățile bugetului ar trebui să fie orientate spre această problemă majoră. Trebuie să genereze venituri prin schimbarea structurii economice, care să ajute la transformarea economiei, așa cum a fost declarat de actualul prim-ministru ca prioritate. Problema nu este că noi avem un deficit bugetar tare catastrofal. Trebuie să restabilim și relațiile cu FMI. Asta înseamnă că noi avem nevoie de reforme dure, care vor duce la pierderea veniturilor la anumite grupuri de interese și care ar trebui să fie recunoscute.
Viorel Gîrbu, expert economic
Bugetul de stat este elaborat în bază de programe, care implicit reprezintă politicile promovate. Programele sunt din două componente: cheltuielile istorice, care sunt recurente, și politici noi, care nu apar din aer ci sunt în baza acordurilor făcute, în special cu UE, și a documentelor de politici noi aprobate. Deci, priorități noi nu pot apărea atâta timp cât aceste priorități nu au fost formulate în modul descris mai sus: acorduri noi sau documente de politici noi aprobate. Deficitul poate fi acoperit din piața internă, dar este scump, sau de la donatori, dar ei au refuzat acum recent banii de la FMI (Fondul Monetar Internațional). Deși așa a fost mereu, puține programe cu FMI au fost duse până la capăt, dar ei propun mereu un program nou. Este greu, va fi scump și deficitul va crește. La fel, mai este metoda din România, adică impunerea unor taxe mai mari, cheltuieli mai mici, însă această metodă ar merge anevoios.
