RISE Familia de pe lista CUB a „milionarului moldovean de la Londra”

Are 39 de ani, se prezintă drept milionar și vorbește cu patos despre realizările sale. Parcursul lui Adrian Dulgher a trecut de la vedetă TV, la dosar penal, iar acum la cel de politician în ascensiune.

RISE Moldova i-a analizat declarațiile și i-a urmărit afacerile, inclusiv cele ale familiei sale extinse. Cele mai multe dintre declarațiile lui Dulgher despre cum face „milioane” nu coincid realității: orașe în Africa, construcția unei fabrici de zahăr, afaceri în India. Au fost găsite însă conexiuni dubioase cu persoane implicate în trafic de ființe umane, vizate în dosare penale privind spălarea banilor sau producere clandestină a țigărilor pe teritoriul statelor Uniunii Europene.

Pe lista electorală a Coaliției pentru Unitate și Bunăstare (CUB) la parlamentare, unde Adrian Dulgher se află pe a doua poziție, după președintele partidului, apar cel puțin alte trei persoane cu legături directe atât cu el, cât și cu o rudă de-a sa, care a făcut primul milion, la începutul anilor 2000, din traficul de carne vie.

„Nu înțeleg atribuțiile dumneavoastră de a-mi calcula banii și de a avea pretenții asupra afacerilor mele”, a declarat Dulgher, atunci când Rise Moldova i-a adresat mai multe întrebări despre companiile pe care le are și proiectele pe care susține că le-a realizat.

MILIONARUL

„SĂ VINĂ MILIARDE ÎN ȚARA NOASTRĂ, ȘI NU CONTEAZĂ CUM ELE VIN”

„Ca țara să crească, noi trebuie să dăm voie la toți să trimită bani în Republica Moldova. Să vină miliarde în țara noastră, și nu conteaza cum ele vin, să vină miliarde, să ridicăm tot poporul”, susținea candidatul CUB într-un video publicat recent pe TikTok.

Mesajul lui Adrian Dulgher este simplu și se repetă constant în filmulețele sale de pe rețelele sociale: banii ar trebui să intre în Republica Moldova fără nicio întrebare, fără verificări și fără controale.

„Noi trebuie să facem să intre foarte ușor bani foarte mari în Republica Moldova, fix cum intră în Dubai și Singapore. Dar la noi te scormonește pentru o mie de euro pe care-i aduci. Vor evidență din toate locurile”, a declarat acesta în cadrul dezbaterilor electorale, la o emisiune televizată.

Discursul proaspătului politician nu e întâmplător. Cu patru ani în urmă, statul a confiscat 1,6 milioane de euro, bani despre care Dugher susținea că îi aparțin. În loc să fie transferați prin sistemul bancar, teancurile de bancnote au fost ascunse într-un camion și descoperite de vameși la punctul de trecere Leușeni. Deși Dulgher a ieșit public și a încercat să-și revendice suma, autoritățile nu i-au dat crezare, iar banii au fost virați în bugetul de stat.

La întrebarea de ce a decis să trimită banii cash, în cutii, prin intermediul unui unui șofer de cursă lungă, Dulgher a spus că banii veneau din Africa, „era covid, totul era închis, aeroporturile închise, nu puteai să te miști… Nu poți (să-i pui într-o bancă din Londra și să-i trimiți). Mie mi s-au dat banii și eu am organizat ruta special pentru ei și așa a fost situația. Totul a fost corect”.

Numai că șoferul care transporta banii și căruia i s-a deschis dosar penal a declarat în instanță că a preluat cele două cutii din Adjud, România. Potrivit lui, un bărbat necunoscut l-a abordat în timp ce oprise pentru o pauză și l-a rugat să ducă cele două pachete în Moldova. Șoferul a recunoscut că știa că transportă bani, însă nu cunoștea suma. Pentru munca sa, urma să fie plătit cu 400 de euro, dar s-a ales cu condamnare.

Autoritățile nu au reușit să afle cine a trimis banii, iar Adrian Dulgher nu i-a mai recuperat niciodată. Pentru el, însă, nu era prima cursă cu bani cash spre Moldova.

VEDETĂ TV, PRODUS ÎN SERIE

Numele lui Adrian Dulgher ajunge în vizorul public în toamna anului 2018, când mai multe televiziuni difuzează reportaje și emisiuni despre un „milionar moldovean de la Londra”. Articole trase la indigo apar și pe site-urile de știri.

În articole, Dulgher laudă mediul de afaceri din Moldova și inițiativa privind dobândirea cetățeniei prin investiție, proiectul fostei guvernări a Partidului Democrat, pe vremea când era condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc.

„Să știți că lucrurile în R. Moldova, din perspectiva inițierii unor afaceri, s-au schimbat în bine în ultima perioadă. Am observat mai multe facilități pentru investiții, iar asta mă încurajează să deschid alte afaceri aici. Nu exclud că voi implica în afacerile din R. Moldova și parteneri de-ai mei, mai ales că legea permite dobândirea cetățeniei prin investiții”, era citat acesta.

Deși proiectul lui Plahotniuc a fost abrogat la scurt timp de Parlament, deoarece nu era decât o portiță pentru persoane dubioase cu capitaluri de proveniență incertă să obțină pașaport moldovenesc și acces în Uniunea Europeană, Dulgher continuă să susțină ideea cetățeniei prin investiție și astăzi, când candidează la funcția de deputat.

Reapare în vizorul public în 2020, în scandalul cu cei 1,6 milioane de euro depistați la vama Leușeni. Între timp, își crește rețelele sociale. Participă la concursuri și ajunge la 1,6 milioane de urmăritori pe Instagram și continuă să fie invitat la podcasturi și emisiuni online.

CUM TRĂIESC MILIONARII ÎN MOLDOVA

„Uite așa arată casa unui milionar din Republica Moldova”, spune gazda unui show publicat acum trei luni pe Youtube, în timp ce, în spatele său, se arată o construcție care are forma unui castel. Conceptul emisiunii e să prezinte mașinile pe care le conduc vedetele. Însă emisiunea care îl are în prim plan pe Adrian Dulgher e mai puțin despre dotările automobilului pe care îl prezintă ca fiind al său, ci mai degrabă despre ce deține în Moldova autointitulatul milionar.

Printre acestea se numără un castel despre care, ulterior, afirmă că va deveni o bibliotecă, un Land Rover cu plăcuțe personalizate „ART” și o galerie de artă amenajată într-un fost frigider, justificând că „aducem la suprafață talentul moldovenesc”. Toate acestea sunt lucrurile cu care s-a lăudat Dulgher și care ne-au trezit curiozitatea. Așa că am încercat să verificăm în ce măsură imaginea afișată și declarațiile făcute de candidatul la funcția de deputat corespund realității.

De fapt, singura proprietate pe care Dulgher o deține în Republica Moldova este o Volga GAZ-24. A cumparat-o în iulie curent și poate fi văzută inclusiv în filmulețele sale de pe TikTok.

Castelul se află în satul Mălăiești, raionul Orhei. E o construcție finisată pe exterior, însă fără geamuri și uși. Construit pe un hectar și jumătate de teren agricol, nu apare în registrele Cadastrului. Proprietarul terenului nu e Adrian Dulgher, ci Iulia Cojocari, o femeie în vârstă de 65 de ani. Tot ea figurează proprietara în acte și a Land Rover-ului.

Întrebat de ce și le-a atribuit, Dulgher ne-a răspuns:

„Sunt bunuri care aparțin familiei mele extinse și nu sunt ale lui Gheorghe Vîrtosu. Nu cred că este o crimă că mi le-am atribuit într-un video mie și nu înțeleg de ce acest fapt este considerat subiect de investigație”.

În 2014, terenul pe care este ridicat castelul, dar și alte imobile din Mălăiești, au fost puse sub sechestru. Figurau într-un dosar de spălare de bani. Proprietar la acel moment era Gheorghe Vîrtosu, fratele Iuliei Cojocari și rudă cu Adrian Dulgher.

ALTE 1,5 MILIOANE DE EURO CASH INTRODUSE ÎN ȚARĂ

În 2014, numele lui Adrian Dulgher a figurat într-un un dosar penal, alături de Gheorghe Vîrtosu și alte trei persoane, cercetate pentru spălarea banilor în proporții deosebit de mari. Aceștia ar fi introdus în țară peste 1,5 milioane de euro cash, pe care i-au dat cu împrumut directorului unor companii. Ultimul a investit banii în capitalul social al firmelor și a început să construiască un sector de case în Mălăiești, un depozit frigorific și un parc de distracții.

Parcul de distracții despre care se vorbește într-un raport al Serviciului Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor este, de altfel, „castelul” prezentat de Adrian Dulgher în emisiunea online.

În afară de sumele în numerar, aproape un milion de euro au intrat în țară prin intermediul sistemului bancar. Fondurile au fost transferate sub formă de împrumut de către o companie din Seychelles, un cunoscut paradis fiscal, către firmele afiliate grupului Dulgher-Vîrtosu.

„Conform informaţiilor obţinute din Marea Britanie, Germania, Belgia şi Olanda s-a stabilit că unele persoane din grupul afiliat sunt/au fost implicate în înşelarea bugetului de stat, trafic de fiinţe umane, fraudă prin falsuri şi spălare de bani, fabricarea clandestina a articolelor de tutungerie pe teritoriul statelor Uniunii Europene”, se mai notează în raport.

Numai că, un an mai târziu, procesul penal a fost clasat, iar cei patru au fost scoși de sub urmărirea penală „pe motiv de lipsă a elementelor constitutive ale componenței de infracțiune”, după cum se arată într-o anchetă publicată de anticorupție.md.

Deși figura în dosar că a introdus în țară 310 mii de euro, Adrian Dulgher susține că nu știe despre cauza penală din 2014, în care apare alături de Vîrtosu: „Eu nu am nicio legătură cu activitatea lui și nu apar alături de el în niciun dosar”.

RUDELE

PRIMUL MILION – TRAFICUL DE FIINȚE UMANE

În anii ‘90 ai secolului trecut, Gheorghe Vîrtosu a emigrat în Marea Britanie, la fel cum au făcut părinții lui Adrian Dulgher, împreună cu acesta. În intervalul 1992-2003, Vîrtosu a câștigat oficial circa 10 mii de lire sterline. Acest lucru însă nu l-a împiedicat să-și cumpere trei case în Marea Britanie, una în Africa de Sud, un apartament lângă Paris, Franța, și un automobil de lux.

Diferența uriașă între veniturile oficiale și valoarea achizițiilor a atras atenția autorităților britanice. Între timp, în 2004, bărbatul a fost reținut în Franța pentru trafic de ființe umane, și complicitate la falsificarea de carduri și documente. Doar că aceasta nu era prima dată când a fost reținut de oamenii legii. Anterior, Vîrtosu a fost reținut în Anglia, în 1998, fiind cercetat pentru fabricarea actelor de identitate false, precum și că deținea carduri și pașapoarte furate, dar fusese achitat. Altă dată, a fost reținut pe aeroport, în timp ce era însoțit de două femei cu identități scandinave, însă care vorbeau limba rusă. Dar și atunci a scăpat.

Anchetatorii francezi i-au interceptat telefonul, așa au ajuns la concluzia că Vîrtosu era capul unei rețele de trafic de carne vie. Era furios atunci când o fată nu a ajuns la destinație, lucru care îi provocase pierderi financiare. Într-o altă discuție telefonică, acesta povestea că are probleme cu apartamentele folosite de femeile impuse să se prostitueze și a dat instrucțiuni ca fetele, dar și familiile lor, să fie amenințate, ca să nu-i afecteze afacerea.

Victimele, femei tinere, originare din Europa de est, au fost duse într-un apartament, unde au fost închise, lipsite de hrană și de acces liber la toaletă. Ferestrele erau dotate cu bare de protecție, iar ușile încuiate permanent. După câteva zile, o femeie care controla mai multe bordeluri din Londra le-a cerut să se prostitueze pentru a achita o așa-zisă datorie de 20 de mii de lire fiecare. Suma prevedea costul călătoriei, al cazării și al documentelor false cu care au intrat în Marea Britanie. Li s-a cerut să lucreze 24 de ore pe zi, dormind doar când nu erau clienți. Li se percepeau taxe exorbitante: 300 de lire pe zi pentru chirie, 15 lire pentru hrană și apă, 150 de lire pentru prezervative și lubrifianți, iar mesele erau limitate la una pe zi. Nu aveau voie să părăsească bordelul decât escortate și nici măcar să privească pe fereastră. Mai mult decât atât, camerele pentru clienți erau dotate cu microfoane, pentru a preveni orice tentativă de a cere ajutor. Tarifele pentru servicii erau strict stabilite – între 50 și 240 de lire, în funcție de tipul și durata actului sexual – iar femeile erau sancționate financiar pentru orice refuz, nemulțumire a clienților sau încercare de a scăpa. Amenzile variau între cinci și două mii de lire.

Deși nu și-a recunoscut vina, Gheorghe Vîrtosu a fost condamnat în Franța la opt ani de închisoare. I s-a confiscat apartamentul și a fost pus să plătească o amendă de 500 de mii de euro. Pentru că autoritățile franceze nu au putut confisca bunurile sale din Marea Britanie, au cerut Agenției britanice pentru Recuperarea Bunurilor să blocheze și să recupereze activele din Londra. Valoarea totală a acestora era de 750 de mii de lire sterline.

BANI DIN ICOANE ȘI CONEXIUNI CU FIRMA OMULUI LUI PLAHOTNIUC

În Marea Britanie, Vîrtosu a făcut tot ce i-a stat în putință ca să demonstreze că bunurile îi aparțineau și că nu au fost dobândite prin trafic de ființe umane. A spus că 500 de mii de lire le-a primit de la mama sa, care la acel moment avea 80 de ani. Părinții săi ar fi vândut icoane și obiecte de antichitate, iar în așa mod ar fi făcut bani. Bineînțeles, banii n-au fost trimiși în Marea Britanie prin transfer bancar.

În instanțele de judecată, Vîrtosu susținea că a fost ofițer în serviciile secrete sovietice înainte de a emigra ilegal în Marea Britanie. A și cerut azil politic, pentru că se temea pentru viața sa, dacă s-ar întoarce în Moldova. Numai că, în acea perioadă, bărbatul a făcut de mai multe ori traseul Moldova-Marea Britanie și spunea că a transportat cash în tranșe mici.

„El a declarat că aducea până la zece mii de lire sterline cu el de fiecare dată când venea din Moldova. Ocazional, soția lui aducea câte cinci mii de lire sterline cu ea, după o călătorie în Moldova. Cu alte ocazii, le cerea prietenilor să aducă banii în Regatul Unit”, se arată în decizia instanței.

 „El a spus că acest lucru este mai puțin riscant, decât a face un transfer bancar”, se mai notează în decizie.

Alte 150 de mii de lire, Vîrtosu susține că le-a încasat prin bancă. Afirmă că banii au venit în urma unei afaceri pe care firma în care era acționar în Moldova, Gheveando SRL, a avut-o cu GB&Co SRL, companie conectată la Iurie Luncașu, fost apropiat al oligarhului Vladimir Plahotniuc, sinucis în 2019.

Firma sa ar fi livrat zahăr în valoare de 400 de mii de dolari către GB&Co SRL. Ultima a făcut un transfer printr-o altă companie din Letonia, iar banii au ajuns în contul lui Vîrtosu. Datele bancare arătau, însă, altceva – transferul de la firma letonă era un împrumut dat lui Vîrtosu pentru consultanță. Instanța nu l-a crezut pe Vîrtosu, așa cum n-a crezut nici versiunea cu banii din vânzarea icoanelor, și i-a confiscat casele și mașinile cu o valoare totală de 750 de mii de lire sterline.

Nu e primul caz în care este implicată GB&Co SRL. RISE Moldova a dezvăluit anterior că firma lui Luncașu a figurat într-un dosar pentru trafic de droguri. A angajat în Republica Moldova doi costaricani care extrăgeau cocaină din butoaie cu ulei de cocos sau palmier.

FAMILIA DE PE LISTA CUB – SOACRA, SORA ȘI NEPOȚII

În dosarul lui Gheorghe Vîrtosu din Marea Britanie apare și numele soacrei sale, Alexandra Bacioi. Un act prezentat în instanța din Regatul Unit arată că femeia i-ar fi donat ginerelui său 70 de mii de lire sterline în anul 2001: 35 de mii pentru achiziția unei mașinii de model BMW și alte 35 „pentru a sprijini cuplul în depășirea unor probleme conjugale”.

La acel moment, Alexandra Bacioi lucra în cadrul Ministerului Justiției de la Chișinău. De altfel, instanța a remarcat că documentele cu privire la donațiile primite de Vîrtosu aveau aplicate ștampila Ministerului Justiției, iar „el a spus că prietenii săi care lucrau pentru serviciile secrete i-au garantat că nimeni nu-l va aresta, cât timp se află în Moldova”. Nici această dovadă nu a fost acceptată de instanță.

Alexandra Bacioi a mai activat în cadrul Ministerului Tehnologiilor Informațiilor și Comunicațiilor, a fost directoare adjunctă a Serviciului de Stare Civilă și angajată a Agenției Servicii Publice. În prezent e la pensie, e membră a Coaliției pentru Unitate și Bunăstare și ocupă poziția 52 pe lista de la parlamentare.

La funcția de deputată candidează și una dintre surorile lui Gheorghe Vîrtosu – Maria Bunici. Stabilită de mai mulți ani în Irlanda, Bunici, la fel ca și Dulgheru, a devenit de curând vicepreședinte CUB. Aceasta figurează pe poziția a 13-a în lista partidului la alegerile parlamentare. Nu declară venituri, însă indică mai multe terenuri și construcții, multe dintre aceste preluate de la fratele său, după ce au fost scoase de sub sechestru. În declarația sa de avere nu se regăsesc și cele două companii pe care le deține în Irlanda.

Bunici deține 10% din terenurile a cinci case din sectorul despre care spuneam mai sus, construit de Gheorghe Vîrtosu la Mălăiești, cu bani introduși în țară în numerar. Una dintre proprietăți, Bunici o împarte cu o altă soră de-a sa, Nina. Aceasta este fondatoarea companiei Altessa City SRL, una dintre firmele implicate în 2014 în dosarul penal pentru spălarea banilor.

Fiul Ninei, Anatolie Bocancea, este și el candidat CUB la parlamentare, al 18-lea pe listă. La ultimele alegeri locale, acesta a candidat, tot cu susținerea CUB, la funcția de primar al satului Mălăiești, raionul Orhei. Deși e implicat în politică, e discret în spațiul public. Bocancea este în prezent administratorul a trei dintre firmele implicate anterior în dosarul pentru spălarea banilor: Altessa City SRL, MGV Imobiliare și Spectrum Consgrup SRL. Ultima firmă este deținută 100% de Adrian Dulgher. De altfel, e și singura afacere pe care Dulgher o are înscrisă pe numele să în Republica Moldova. Firma înregistrează datorii de peste două milioane de lei.

I-am întrebat pe cei trei cum au ajuns să candideze la parlamentare, însă nu am primit un răspuns. Igor Munteanu, președintele CUB, susține că Dulgher a recomandat-o doar pe Maria Bunici pentru lista de la parlamentare.

„Bacioi este altă istorie și domnul Bocancea de asemenea este altă istorie. Domnul Bocancea a fost candidatul nostru la alegerile locale din 2023, nu a câștigat funcția de primar, dar el a fost membru CUB încă din 2023. Deci asta pentru ca să vă dau peste cap această conspirație”, ne-a răspuns Munteanu, adăugând că Alexandra Bacioi „a venit pe calea experienței pe care o are în spate”.

Nici Gheorghe Vîrtosu nu a răspuns la întrebările expediate de reporterul RISE.

„NU ÎNȚELEG DE CE AR TREBUI SĂ VĂ RAPORTEZ ACUM CÂTE AFACERI AM AVUT”

În încercarea de a-i înțelege mai bine activitatea, i-am adresat mai multe întrebări lui Adrian Dulgher. Deși în emisiuni și podcasturi părea deschis în a vorbi despre ce afaceri și proiectele pe care le are, în răspunsurile pentru RISE, candidatul la funcția de deputat a fost rezervat.

„Nu înțeleg de ce ar trebui să vă raportez acum câte afaceri am avut, atâta timp cât acestea nu au legătură cu bugetul public al RM.  (…) Este o chestiune personală ce companii am, câți bani dețin și cum îi folosesc. Nu sunt bani publici și nu am avut niciodată acces la fonduri publice din RM. Nu înțeleg atribuțiile dumneavoastră de a-mi calcula banii și de a avea pretenții asupra afacerilor mele”. Întrebările adresate și răspunsurile oferite le vedeți AICI.

Investigația integrală o citiți pe RISE Moldova.