Profil de integritate: Marc Tkaciuk. Deputat în cinci legislaturi din partea comuniștilor, liderul Partidului Congresul Civic, actual pe lista Blocului Electoral „Alternativa”
În cadrul Campaniei „Pentru un Parlament Curat 2025”, desfășurată de Asociația Presei Independente (API), un grup de jurnaliști de investigație a documentat cele mai relevante informații despre integritatea candidaților partidelor cu șanse mari să treacă pragul electoral, potrivit sondajelor, dar și a unor candidați independenți și lideri ai formațiunilor politice participante la scrutin.
Profilurile sunt publicate în perioada 1-24 septembrie 2025 pe site-ului Moldova Curată. Datele au fost colectate și structurate pe baza criteriilor de integritate elaborate în 2019 de Inițiativa Civică pentru un Parlament Curat și actualizate în 2025. Metodologiile de selectare și de investigare a integrității candidaților pot fi consultate aici.
Marc Tkaciuk (59 de ani), unul dintre liderii Partidului Acțiunii Comune – Congresul Civic, fost deputat pe listele Partidului Comuniștilor, este numărul patru pe lista Blocului Electoral „Alternativa”. Partidul lui Tkaciuk a format Blocul „Alternativa” împreună cu Partidul Mișcarea Alternativa Națională, condus de primarul capitalei, Ion Ceban, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei, condus de fostul prim-ministru Ion Chicu, un grup de persoane condus de Alexandr Stoianoglo, fost procuror-general, fost candidat la funcția de președinte al R. Moldova la scrutinul din toamna anului 2024, susținut atunci de Partidul Socialiștilor.
Tkaciuk este istoric și antropolog, a deținut mai mulți ani funcția de consilier al fostului președinte comunist Vladimir Voronin și a fost deputat în cinci legislaturi din partea Partidului Comuniștilor (PCRM). După ce în 2014 și-a depus mandatul de deputat și a fost exclus din PCRM, a lipsit o perioadă din viața politică, până în 2019, când a fondat Partidului Acțiunii Comune – Congresul Civic, împreună cu un alt fost deputat comunist, Iurie Munteanu, care la fel se regăsește pe lista electorală a Blocului „Alternativa” (nr.16).
A promovat idei anti-românești și anti-europene, ca ulterior să se declare pro-european.
Integritatea în activitatea politică
Marc Tkaciuk și-a început activitatea politică în anul 2000, când a fost invitat de Vladimir Voronin să contribuie la promovarea Partidului Comuniștilor, în campania electorală pentru parlamentarele din 2001. Într-un interviu pentru Europa Liberă, Tkaciuk a spus că l-a cunoscut pe Voronin în contextul în care tatăl său era în acea perioadă redactor-șef al ziarului de partid „Comunistul”.
În 2001 a fost ales deputat pe lista PCRM, dar a renunțat la mandat în 2002, când a devenit consilier pe politici interne al președintelui R. Moldova, Vladimir Voronin, după ce acesta a fost ales în această funcție de Parlamentul dominat de comuniști. Situația s-a repetat și la alegerile din 2005, când Tkaciuk a ajuns în Parlament pe lista PCRM, dar a renunțat la mandat pentru funcția de consilier al lui Voronin, după ce acesta a fost reales președinte.
Marc Tkaciuk a fost deputat pe lista PCRM și în cadrul celor două legislaturi din 2009 (în aprilie și în iulie), în cadrul unor scrutine anticipate. În campaniile electorale pentru aceste alegeri, a condus staff-ul electoral al comuniștilor. Ultimul său mandat de deputat l-a obținut la alegerile din noiembrie 2010, însă nici în cazul acesta nu și-a dus mandatul până la final. În iunie 2014 și-a depus cererea de demisie din Parlament, iar ulterior a fost exclus din PCRM.
Tkaciuk părea să-și fi pus cariera politică pe pauză și chiar declara în 2016 că își vede viitorul „doar legat de știință”. El a revenit, însă, în politică în august 2019, când a anunțat că fondează un nou partid, numit Partidul Acțiunii Comune – Congresul Civic, împreună cu Iurie Munteanu, fost deputat comunist și el, împreună cu care a părăsit PCRM în 2014. Formațiunea se poziționa ca „primul partid anticriză din Republica Moldova”, care își propunea „schimbarea în mod rapid și radical a întregul sistem de relații publice, în care economia modernizată trebuie să fie pusă în serviciul dezvoltării umane continue”.
În statutul partidului se arată că acesta „susține suveranitatea, integritatea teritorială, neutralitatea permanentă şi continuarea consolidării statalității R. Moldova” și că pledează pentru „întoarcerea suveranității autentice în mâinile poporului, echitatea socială, eradicarea sărăciei şi a tuturor formelor de asuprire a persoanei, pentru ca țara să pășească pe făgaşul progresului social ireversibil şi a dezvoltării continue”. În statut nu se menționează despre vectorul extern pe care îl susține formațiunea.
Congresul Civic a participat la alegerile parlamentare anticipate din 2021, Marc Tkaciuk fiind al treilea pe lista electorală. Formațiunea a înregistrat un scor de 0,77% sau 11 269 de voturi.
Tkaciuk a candidat și la funcția de primar în municipiul Bălți, la alegerile locale generale din 2023, fiind și primul pe lista de candidați pentru Consiliul Municipal Bălți a Partidului Acțiunii Comune – Congresul Civic.
Integritatea în gestionarea averii și intereselor personale
Marc Tkaciuk indică venituri și proprietăți modeste în declarația de avere depusă la Comisia Electorală Centrală pentru actuala campanie electorală (2025). Singurul venit al său și al soției sale provine din salariile de la publicația periodică „Stratum Plus”, care este o revistă de arheologie şi antropologie, unde Tkaciuk este redactor-șef, iar soția sa este angajată. Pentru anul 2024 el declară un salariu de 23 242 de lei, iar soția lui – de 10 373 de lei. Candidatul nu declară niciun cont bancar.
Revista era editată de Universitatea „Şcoala Antropologică Superioară”, gestionată de un SRL cu același nume fondat de Marc Tkaciuk, înregistrat în 1998. Redacţia revistei includea subdiviziuni la Sankt Petersburg, Odesa, Bucureşti şi Kiev, fiind publicată de şase ori pe an în limba rusă. Universitatea fusese fondată împreună cu Alexei Tulbure, în prezent analist politic, cînd acesta era reprezentantul Moldovei la Consiliul Europei. Universitatea a primit acreditare în 2005, în perioada guvernării comuniste.
Pentru anul 2023, în declarația de avere depusă în calitate de membru în Comitetul executiv al Partidului Acțiunii Comune – Congresul Civic, Tkaciuk a mai declarat venituri din onorarii de la HD Centre (Centre for Humanitarian Dialogue), în valoare totală de 16 800 de euro.
HD Centre este o organizație non-profit cu sediul în Elveția, care declară că misiunea sa este „de a contribui la prevenirea, atenuarea și soluționarea conflictelor armate prin dialog și mediere”. În 2018, organizația a facilitat dialoguri informale între reprezentanți ai Parlamentului Republicii Moldova și ai așa-numitului „soviet suprem” de la Tiraspol, în cadrul unei inițiative numite „Geneva framework”.
Mark Tkaciuk are un apartament cu o suprafață de 93 de metri pătrați, deținut în proprietate din 2011, obținut printr-un contract de donație. Valoarea declarată a imobilului este de 487 de mii de lei. Tkaciuk mai declară un teren agricol cu o suprafață de 0.0592 ha, cumpărat în 2010, cu o valoare de 23 de mii de lei.
Integritatea în exercitarea funcțiilor publice și/sau de partid
În pofida faptului că face parte dintr-un bloc electoral care se declară de orientare pro-europeană, Marc Tkaciuk este cunoscut pentru viziunile sale anti-europene și anti-românești în perioada în care era deputat PCRM și consilier al fostului președinte comunist, Vladimir Voronin, când a făcut declarații prin care demoniza Uniunea Europeană.
În februarie 2014, Tkaciuk critica UE, susținând că „Vestul propune ţărilor din Estul Europei să-l aleagă nu în calitate de punct de orientare pentru dezvoltare, ci în calitate de stăpân” și numea Parteneriatul Estic „un model tipic şi cinic al făţărniciei UE”.
Potrivit lui Tkaciuk, UE ar „propune să renunţăm la o parte de suveranitate, la independenţa economică şi a politicii externe, la relaţiile de cooperare cu alte state postsovietice. Şi toate acestea în schimb la una dintre libertăţile consumeriste – libertatea de deplasare. Cu alte cuvinte, alegerea europeană înseamnă doar refuzul de la orice alt tip de proiecte de dezvoltare, de la alte integrări, în afară de loialitatea vasalilor faţă de UE”.
Astfel, ideologul PCRM de atunci pleda pentru „avantajele integrării eurasiatice şi despre aderarea la Uniunea Vamală”, și afirma că „dacă Moldova este constituită doar dintr-o comunitate criminală minoră, această comunitate şi-a făcut alegerea. Şi această alegere este, indiscutabil, europeană. Dar dacă Moldova, totuşi, este o societate, atunci această societate are un spectru mult mai larg de variante pentru dezvoltare. Deşi deja este clar principalul: ele nu vor fi criminale, pline de făţărnicie şi cinism”.
Iar în iunie 2014, când și-a depus mandatul de deputat și a fost exclus din Partidul Comuniștilor, Marc Tkaciuk a declarat că este nemulțumit de faptul că liderii formațiunii ar fi dat semnale privind o apropiere de politica pro-europeană, în dauna direcției estice. El își depusese mandatul la două zile după ce Vladimir Voronin afirmase într-un interviu că nu este împotriva integrării europene a R. Moldova şi a semnării Acordului de Asociere într-o redacţie îmbunătăţită. În același context, Tkaciuk a cerut organizarea unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.
Tkaciuk a mai acuzat atunci că Vladimir Plahotniuc ar fi încercat să corupă și să „oligarhizeze” Partidul Comuniștilor.
În noiembrie 2010, Marc Tkaciuk declara că R. Moldova trebuie să iasă din cadrul Parteneriatului Estic și că „problema transnistreană trebuie soluţionată complex, transparent şi coordonat, nefiind nevoie de nici un plan european, elaborat în coridoarele cancelariilor europene”. În 2025, ca membru al Blocului „Alternativa”, Tkaciuk afirma deja că „integrarea europeană și reintegrarea pașnică a R. Moldova sunt inseparabile”.
Tkaciuk a susținut inclusiv narațiunea propagandistică a PCRM că România ar fi stat în spatele protestelor din 7 aprilie 2009, iar ca urmare, a fost expulzat ambasadorul României la Chișinău, Filip Teodorescu. Potrivit unor scurgeri făcute în presă, Marc Tkaciuk ar fi avut în acea perioadă o comunicare activă cu jurnalista Natalia Morari, care era una dintre liderii protestelor anticomuniste de atunci. Cei doi ar fi discutat inclusiv despre desfășurarea protestelor. Tkaciuk a admis ulterior că a discutat în acea perioadă cu Morari, dar că nu ar fi fost implicat în organizarea evenimentelor din 7 aprilie 2009. Și Natalia Morari a declarat mai târziu că a comunicat cu Tkaciuk, „ca și cu unul dintre cei mai deștepți oameni din Moldova”, că a avut cu el „o relație de prietenie intelectuală”, dar că discuțiile care au ajuns să fie publicate în presă ar fi fost trucate.
În iunie 2023, Marc Tkaciuk a fost surprins la Ambasada Federației Ruse de la Chișinău, unde a mers să sărbătorească ziua națională a statului agresor. Fostul comunist a declarat atunci că a acceptat invitația, în pofida faptului că ar fi împotriva războiului și ar susține integritatea teritorială a Ucrainei.
„În contextul zilei naționale a Rusiei, colegii de la Ambasadă au decis să ne cheme. Asta nu schimbă poziția noastră în raport cu ceea ce se întâmplă în Ucraina. (…) Ucraina trebuie să-și păstreze integritatea teritorială. Trupe străine pe teritoriul Ucrainei nu trebuie să fie. Suntem împotriva războiului. Ce va fi la eveniment nu știm”, a spus Mark Tkaciuk.
Deși la lansarea Blocului „Alternativa” liderii acestuia au declarat că vorbesc și scriu în limba română, când era exponent al comuniștilor Tkaciuk susținea că trecerea limbii române oficial în Constituție „ar însemna un pas pentru unirea Republicii Moldova cu România”.
În 2021, când deja conducea noul său partid, Congresul Civic, Tkaciuk a declarat că pledează pentru desființarea funcției de președinte al R. Moldova, pentru că acest „nacealnic” „se bagă sub picioare, încurcă lumea, zăpăcește partenerii internaționali”.
Cazier judiciar
În mai 2020, Marc Tkaciuk a fost scos de sub urmărire penală, iar Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a dispus clasarea procesului penal în care acesta era bănuit de evaziune fiscală. Cauza fusese pornită de Procuratura Anticorupție pe 21 septembrie 2017, pe faptul pretinselor acțiuni de evaziune fiscală, comise de către responsabili ai Școlii Antropologice, fondată de Tkaciuk. Potrivit formațiunii Congresul Civic, dosarul ar fi fost fabricat pe timpul regimului Plahotniuc, pentru a-l putea intercepta și urmări pe Tkaciuk.
În iunie 2022, Marc Tkaciuk a fost audiat la Procuratura Anticorupție în calitate de martor în cadrul dosarului penal cunoscut sub denumirea generică „Kuliok”, în care este vizat fostul președinte al R. Moldova Igor Dodon. Tkaciuk a scris despre fostul său coleg de partid, ambii provenind politic din Partidul Comuniștilor, că nu-l cunoaște „pe acest Dodon, nu l-am văzut de mai bine de zece ani, modul lui de gândire și ocupație nu-mi sunt cunoscute demult, nu m-a interesat niciodată atitudinea lui intimă față de Patrie”.
