Va rezolva Trump conflictul înghețat din R. Moldova? Explicațiile unui expert american despre soluționarea problemei din regiunea transnistreană

Președintele american Donald Trump este considerat „singura soluție” pentru a rezolva conflictul înghețat din regiunea transnistreană, susține un expert de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), citat de G4Media. Potrivit acestuia, dacă conflictul dintre autoritățile constituționale și regimul separatist ar ajunge la o reglementare, ar exista beneficii economice pentru Statele Unite, R. Moldova, Ucraina și întreaga Europă. Expertul crede că anul 2026 este momentul pentru a intra în dialog cu elitele politice și de afaceri ale „Transnistriei”.

Contextul electoral

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) a câștigat alegerile din 28 septembrie cu 50,2% din voturi (792 557 sufragii), obținând o nouă majoritate parlamentară. Blocul „Patriotic” a acumulat 24,2%, Blocul „Alternativa” – 7,9%, iar Partidul „Nostru” – 6,2%. Prezența la vot a fost de 52,2%. PAS va avea 55 de mandate în legislativul de 101 locuri. Maia Sandu și Igor Grosu au denunțat „interferențele masive” ale Rusiei în campanie.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat rezultatul alegerilor din R. Moldova. „V-ați făcut alegerea clară: Europa. Democrație. Libertate,” a scris aceasta, în timp ce premierul polonez Donald Tusk a felicitat-o pe Sandu, spunând că ea „a salvat democrația” și „a oprit Rusia în încercarea de a prelua controlul asupra întregii regiuni. O lecție bună pentru noi toți.”

La Moscova, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a reacționat la rezultatele alegerilor: „Din ceea ce vedem și știm, putem concluziona că sute de mii de moldoveni au fost privați de posibilitatea de a vota în Rusia pentru că au fost deschise doar două secții de votare, ceea ce a fost, desigur, insuficient.”

Imediat după închiderea urnelor de vot în R. Moldova, Igor Dodon declara aliaților săi pro-ruși din Blocul Electoral „Patriotic” că au câștigat alegerile, deși nu existau încă rezultatele preliminare finale. Mulțumind moldovenilor pentru votul „în număr record,” Dodon a cerut guvernului PAS să plece de la putere și susținătorilor opoziției să iasă în stradă luni, la prânz, în fața Parlamentului, pentru „a apăra” votul. În final, doar circa 300 de suporteri ai formațiunii au ieșit în fața Legislativului.

În perioada premergătoare votului, Poliția din R. Moldova a raportat dovezi ale unui „efort fără precedent” al Rusiei de a răspândi dezinformare și de a cumpăra voturi. Câțiva cetățeni au fost arestați, fiind acuzați că au călătorit în Serbia pentru antrenamente cu arme și pentru a coordona destabilizări.

De asemenea, o investigație BBC a descoperit o rețea care promitea bani participanților dacă postau propagandă pro-rusă și știri false.

Partidele simpatizante Moscovei au respins acuzațiile poliției ca fiind false și regizate de guvern pentru a speria oamenii să îi voteze. Ambasada Rusiei la Londra a respins acuzațiile BBC, acuzând Moldova și „sponsorii săi occidentali” că încearcă să abată atenția de la „problemele interne” ale Chișinăului.

Votul în Transnistria

Mulți alegători din regiunea Transnistria, majoritatea considerați pro-Moscova, ar fi fost „hărțuii” în ziua scrutinului, potrivit declarațiilor făcute de Igor Dodon. Jurnaliști străini și presa națională au relatat despre cozile de mașini pe podurile care unesc regiunea și orașele unele au fost deschise secțiile de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului. Poliția a verificat mașinile, iar unii votanți au fost redirecționați din cauza alertelor cu bombă. Mulți au declarat că își doresc schimbarea guvernării PAS și revenirea forțelor pro-ruse la putere.

Soluția numită Trump?

Acesta este contextul electoral în care The National Interest, o revistă americană de analiză și politică externă, publicată de CSIS, un think tank cu rădăcini în politica realistă de școală americană, a scris într-un material că singura persoană care poate rezolva „conflictul înghețat” al Moldovei este președintele Donald Trump.

Analistul Daniel F. Runde a scris că, acum, că alegerile din Moldova au rămas în urmă, acesta ar fi momentul potrivit pentru a face pace în regiune, el argumentând că rezolvarea conflictului dintre R. Moldova și Transnistria ar duce la beneficii economice pentru Statele Unite, Moldova, Ucraina și întreaga Europă.

„Pacea este mult mai posibilă decât acum 10 ani, iar singura persoană care poate rezolva conflictul înghețat al Moldovei este președintele Donald Trump. Trump s-a dovedit un făuritor de pace, iar prin legarea păcii de oportunități de afaceri în conflictul Moldova-Transnistria, avem șanse reale de a atinge pacea cu ajutorul său,” este de părere experul CSIS.

Potrivit acestuia, Transnistria este în mod clar o „„enclavă pro-rusă” cu nostalgie după Uniunea Sovietică, însă „există o confluență de schimbări care au avut loc și continuă să se desfășoare, ceea ce ar putea crea o oportunitate de progres în 2026.”

Rezultatul alegerilor de duminică din Moldova întăresc argumentul pentru implicarea SUA, crede analistul, el afirmând că și Moldova este pregătită pentru intervenția Administrației de la Washington.

Schimbări majore

Analiza National Interest s-a referit și la evenimentele și schimbările politice care au avut loc în regiune în ultimul deceniu și care ar putea ajuta la rezolvarea conflictului dintre cele două părți și chiar să deschidă calea către „o nouă eră” pentru regiune.

• Înainte de 2014, „Transnistria” putea folosi portul Odesa, aflat la doar câteva ore distanță cu mașina. După 2014, Ucraina a închis granița cu „Transnistria”, făcând mult mai dificil tranzitul de contrabandă prin Odesa, forțând regiunea să își desfășoare exporturile și importurile prin Moldova. De atunci, exporturile Transnistriei s-au orientat masiv dinspre Rusia către Occident: 80% merg acum spre Vest.
• Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski nu a reînnoit contractul de transport de gaze prin Ucraina, care asigura tranzitul gazului Rusiei către UE, Moldova și „Transnistria”. Gazul era folosit pentru centrala de la Cuciurgan din regiune, responsabilă pentru majoritatea electricității Moldovei de peste 30 de ani. Moldova s-a decuplat de la gazul rusesc în 2022, dar „Transnistria” a continuat să îl folosească până în decembrie 2024.
• Capacitatea Rusiei de a influența Moldova și Transnistria prin gaz a fost drastic redusă. Din decembrie 2025, Moldova va fi complet independentă de centrala Cuciurgan din „Transnistria” în ceea ce privește energia, odată cu construcția primei dintre cele trei linii de interconectare cu România. Prim-ministrul Moldovei a anunțat recent că una dintre aceste linii va fi finanțată de guvernul SUA.
• De asemenea, cetățenii R. Moldova au votat pentru aderarea la Uniunea Europeană, cu o mică majoritate de 50,46%, la referendumul din toamna anului 2024. Un număr semnificativ de transnistreni au participat la alegerile din Moldova, întrucât majoritatea au pașapoarte moldovenești. Aproape 30% dintre votanții din „Transnistria” au votat pentru aderarea la UE – un semn de schimbare a mentalității.
• Alegerile parlamentare tocmai încheiate oferă Maiei Sandu o majoritate de lucru și libertatea de a acționa în următorii patru ani. „Transnistria” va trebui acum să colaboreze strâns cu Moldova.
• Moldova este pe cale să finalizeze negocierile de aderare la Uniunea Europeană în următorii trei ani, în timpul mandatului acestui parlament. Ucraina nu are nicio intenție să redeschidă granița sau să își atenueze poziția față de „Transnistria”, atâta timp cât trupele ruse rămân acolo. Exceptând o străpungere majoră a Rusiei și prăbușirea frontului ucrainean, și ținând cont de contextul descris mai sus, opțiunile transnistrenilor sunt limitate.

Expertul crede că, din toate aceste motive, anul 2026 este momentul pentru a intra în dialog cu elitele politice și de afaceri ale Transnistriei.

În acest context, analistul afirmă că președinta Maia Sandu și premierul Dorin Recean „ar trebui să ceară implicarea lui Trump într-un acord de pace.”

În contextul în care Sandu ar putea vizita Statele Unite în următoarele șase luni, analistul crede că, cu potențialul economic al regiunii în creștere, acum ar fi momentul ca Moldova să îi ceară lui Trump și administrației sale sprijin pentru a media un acord de pace cu Transnistria după alegeri. Mai ales în contextul în care legarea păcii de oportunități economice este specialitatea lui Trump, așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în cazul acordului dintre Armenia și Azerbaidjan, mediat de Casa Albă. În acest caz, Trump și administrația sa au legat pacea de oportunități economice, în special prin securitatea energetică, dezvoltarea infrastructurii regionale și integrarea economică a Caucazului de Sud în coridoarele comerciale dintre Asia și Europa.

În opinia analistului, în cazul conflictului Chișinău-Tiraspol, una dintre opțiuni „ar fi crearea unei republici autonome în cadrul Moldovei, similară aranjamentului pe care îl are Găgăuzia.”

Concluzia

Conflictul transnistrean rămâne una dintre cele mai sensibile moșteniri geopolitice ale prăbușirii URSS, dar evoluțiile recente arată că realitățile economice și politice împing regiunea spre schimbare. Integrarea energetică a Moldovei cu România, reorientarea exporturilor transnistrene spre Occident și sprijinul majoritar al cetățenilor moldoveni (dar și al unei bune părți dintre „transnistreni”) pentru parcursul european creează un context în care menținerea status quo-ului devine din ce în ce mai dificilă.

În acest cadru, o soluție de pace nu mai ține doar de calcule geopolitice, ci și de logica economică. Transnistria are de câștigat din conectarea la piața europeană și din transformarea economiei sale dintr-o zonă de contrabandă într-un pol de investiții și dezvoltare. În același timp, Moldova ar beneficia de eliminarea unui blocaj istoric în calea modernizării și integrării sale europene.

În acest context, Trump este văzut ca omul providențial care ar putea rezolva acest conflict care durează de mai bine de 30 de ani. La fel ca în cazul conflictului dintre armeni și azeri în Caucaz, și în cazul Transnistriei, Trump ar putea vedea afacerile „ca motor al păcii.”

Modelul pe care republicanul îl urmează, folosit și în cazul altor conflicte, este să ceară părților să facă pace, promițându-le că acest lucru va duce la crearea unor coridoare comerciale și energetice, precum și la atragerea de investiții, în timp ce interesele economice vor face conflictul mai greu de reaprins.

Se va implica însă Trump (și) în acest conflict? Mai ales că războiul din Ucraina și conflictul din Gaza îi ocupă o mare parte din timp, iar umbra Moscovei, ținută departe de alegătorii moldoveni duminică, plutește încă amenințător la Tiraspol și în restul Transnistriei.