Referendumul privind integrarea europeană: legitimitatea integrării europene, bazată pe 33 de ani de politici pro-europene | Igor Boțan, ADEPT

Republica Moldova se află într-un moment decisiv pentru viitorul său european, când după 33 de ani de politici pro-europene, țara se pregătește pentru un referendum constituțional privind integrarea europeană, pe 20 octombrie 2024. Acest referendum vine într-un moment cheie, după ce Republica Moldova a obținut statutul de candidat la aderare la Uniunea Europeană și a început negocierile de aderare.

Referendumul constituțional, intens promovat de unele forțe politice și contestat de altele, este organizat după 33 de ani de politici pro-europene, adoptate de toate legislaturile de la declararea independenței. Articolul justifică legitimitatea referendumului arătând cum fiecare dintre cele 11 legislaturi și guvernele învestite de-a lungul celor 33 ani de independență au susținut politici clare de apropiere de Uniunea Europeană (UE), inclusiv prin ratificarea acordurilor de parteneriat, adoptarea strategiilor de integrare, și promovarea reformelor necesare. Istoria angajamentului Moldovei față de integrarea europeană reflectă un consens larg în toate legislaturile parlamentare din 1991 până în prezent, iar Referendumul din 2024 reprezintă nu doar o validare democratică a acestei direcții, ci și o încununare a eforturilor politice și diplomatice de trei decenii.  

Contextul istoric și contribuțiile parlamentare 

Republica Moldova a avut 11 legislaturi parlamentare, fiecare dintre ele contribuind la consolidarea relațiilor cu Uniunea Europeană. Acest parcurs a început cu ratificarea Acordului de Parteneriat și Cooperare cu Uniunea Europeană în 1995, semnarea Acordului de Asociere și liberalizarea regimului de vize în 2014, până la obținerea statutului de țară candidată în 2022 și deschiderea negocierilor de aderare în 2024. Fiecare legislatură și guvernare a contribuit la această direcție strategică, promovând reforme și adoptând politici care să apropie Republica Moldova de valorile și structurile Uniunii Europene. 

1. Parlamentul de legislatura I-a (XII-a), 1990 – 1994 

Majoritate: Frontul Popular al Moldovei și aliații săi

Această primă legislatură a pus bazele integrării europene prin adoptarea Declarației de independență la 27 august 1991. Într-o hotărâre din 2014, Curtea Constituțională a afirmat că această declarație a marcat clar reorientarea Republicii Moldova către spațiul valorilor democratice europene, fundamentând astfel parcursul european al țării: „Declaraţia de Independenţă a marcat ruptura cu spaţiul valoric totalitar sovietic şi reorientarea noului stat independent spre spaţiul valoric democratic european…, element definitoriu al identităţii constituţionale a Republicii Moldova”. 

2. Parlamentul de legislatura a II-a (XIII-a), 1994 – 1998 

Majoritate: Partidul Democrat Agrar din Moldova (PDAM) 

Parlamentul de legislatura a II-a (XIII-a) a ratificat, la 3 ianuarie 1995, Acordul de Parteneriat şi Cooperare cu Uniunea Europeană, care a fost primul pas oficial către integrarea europeană. O lună mai târziu, la 8 februarie 1995, Parlamentul a adoptat Concepția politicii externe a Republicii Moldova, care a stabilit integrarea europeană drept obiectiv strategic de lungă durată pentru Republica Moldova: „Un obiectiv major şi de perspectivă al politicii externe a Republicii Moldova este integrarea treptată în Uniunea Europeană. Primul pas în această cale îl constituie semnarea Acordului de Parteneriat şi Cooperare”. Respectiv, prima treaptă de integrarea europeană a Guvernului Ciubuc, învestit la 25 ianuarie 1997, a avut printre scopurile programatice pregătirea procedurii de negociere a unui acord de comerţ liber cu Uniunea Europeană. 

3. Parlamentul de legislatura a III-a (XIV-a), 1998 – 2001 

Majoritate: Alianța pentru Democrație și Reforme (ADR) 

În această perioadă, guvernele succesive au avut ca prioritate integrarea europeană, prin crearea unor instituții dedicate acestui scop, cum ar fi departamentul pentru integrare europeană. S-au intensificat demersurile politico-diplomatice pentru negocierea asocierii la Uniunea Europeană. 

Parlamentul de legislatura a III-a (XIV-a) a învestit trei garnituri guvernamentale, care au avut printre scopurile declarate aderarea la UE după cum urmează: 

• Guvernul Ciubuc II a avut printre scopurile programatice: a) elaborarea şi realizarea consecventă a strategiei naţionale de integrare în Uniunea Europeană; b) constituirea unui comitet interministerial pentru integrare europeană, precum şi a unui departament pentru integrare europeană cu atribuţii de coordonare pe plan intern a procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, inclusiv avizarea asupra compatibilităţii actelor normative naţionale cu cele comunitare; c) realizarea întocmai a prevederilor Acordului de parteneriat şi cooperare; d) intensificării demersurilor politico-diplomatice în favoarea demarării negocierilor privind asocierea Republicii Moldova la Uniunea Europeană;

• Guvernul Sturza a avut printre scopurile programatice: „Integrarea în Uniunea Europeană este obiectivul strategic principal al politicii externe a Republicii Moldova. Această orientare este determinată de factorii obiectivi ai edificării unui stat democratic şi prosper, bazat pe economia de piaţă, şi angajării lui în spaţiul european de securitate şi stabilitate”;

• Guvernul Braghiș a avut printre scopurile programatice: a) demararea negocierilor privind crearea zonei de liber schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană; b) adoptarea şi realizarea consecventă a strategiei naţionale de asociere la Uniunea Europeană; c) intensificarea demersurilor politico-diplomatice pentru demararea negocierilor privind integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană. 

4.  Parlamentul de legislatura a IV-a (XV-a), 2001 – 2005 

Majoritate: Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) 

Deși condus de un partid comunist, acest parlament a continuat promovarea integrării europene, prin crearea Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană (CNIE). De asemenea, a adoptat Strategia de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei, care includea angajamente clare față de criteriile economice necesare aderării la UE. 

Parlamentul de legislatura a IV-a a susținut plenar integrarea europeană a Republicii Moldova, după ce Președintele Vladimir Voronin a semnat, la 13 noiembrie 2002, Decretul prezidențial Nr.957  
din 13 noiembrie 2002 privind constituirea Comisiei naționale pentru integrare europeană (CNIE), stabilind și componența acesteia. Crearea CNIE de către Președintele Vladimir Voronin a însemnat, de fapt, continuarea transpunerii în practică a scopurilor stabilite de guvernele anterioare, conduse premierii Ion Ciubuc și Ion Sturza privind „constituirea unui comitet interministerial pentru integrare europeană, precum şi a unui departament pentru integrare europeană cu atribuţii de coordonare pe plan intern a procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană”.

Parlamentul de legislatura a IV-a a susținut demersul șefului statului privind integrarea europeană. În acest sens, a fost adoptată Legea nr. 398-XV din 02.12.2004 privind aprobarea Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei (2004-2006), elaborată de Guvernul Tarlev, care prevedea în mod expres că: „Guvernul va promova cursul strategic de încadrare în procesele de globalizare. În perspectiva aderării la Uniunea Europeană, în Strategie sunt stipulate acţiuni şi măsuri de implementare a criteriilor de la Copenhaga, care includ afirmarea unei economii de piaţă eficiente, capacitatea de a suporta presiunile concurenţei şi de a corespunde cerinţelor economiei de piaţă, asigurarea respectării legislaţiei în vigoare şi a capacităţii de a onora viitoarele obligaţii de membru al Uniunii Europene”. 

Guvernul Tarlev, în scopul promovării integrării europene, a semnat la 22 februarie 2005 Planul de Acțiuni UE-Moldova, care prevedea că: “Uniunea Europeană şi Moldova sunt determinate să utilizeze această ocazie pentru a-şi consolida relaţiile şi a promova stabilitatea, securitatea şi bunăstarea. Abordarea este fundamentată de parteneriat, proprietate comună şi diferenţiere. Ea va contribui la dezvoltarea în continuare a parteneriatului nostru strategic… Implementarea sa va contribui la îndeplinirea prevederilor Acordului de Parteneriat şi Cooperare (APC) şi va încuraja şi susţine obiectivul Moldovei vizînd integrarea de mai departe în structurile economice şi sociale europene… Uniunea Europeană recunoaşte aspiraţiile europene ale Moldovei şi „Concepţia de integrare a Moldovei în UE”.  

5. Parlamentul de legislatura a V-a (XVI-a), 2005 – 2009 

Majoritate: Partidul Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM) 

În această perioadă, integrarea europeană a fost consolidată prin adoptarea Planului de Acțiuni Moldova-UE, care a creat cadrul pentru aprofundarea relațiilor economice și sociale cu Uniunea Europeană. De asemenea, Ministerul Afacerilor Externe a fost reorganizat pentru a integra mai bine obiectivele europene ale Moldovei. 

Parlamentul de legislatura a V-a a adoptat Declarația cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrarii europene în unanimitate, specificând următoarele: “Noi pornim de la faptul că dezvoltarea de mai departe a Republicii Moldova nu poate fi asigurată decât prin promovarea consecventă și ireversibilă a cursului strategic spre integrarea europeană, spre soluționarea pașnică și democratică a problemei transnistriene, spre funcționarea eficientă a instituțiilor democratice și garantarea drepturilor minoritaților naționale. Realizarea acestor sarcini este posibilă în condițiile unei cooperări responsabile a puterii și opoziției, ale stabilitații vieții politice interne, ale unor garanții democratice pentru dezvoltarea liberă a mijloacelor de informare în masa și ale unei asigurări riguroase a independenței Republicii Moldova în relațiile ei reciproce cu statele vecine”. 

De-a lungul mandatului, Parlamentul de legislatura a V-a a învestit două guverne care au promovat integrarea europeană după cum urmează:    

• Guvernul Tarlev II, învestit de Parlamentul de legislatura a V-a, a insistat în programul de activitate că “Imperativul obiectivului de integrare în Uniunea Europeană, ca politică prioritară, va fi promovat de Guvern prin realizarea Planului de acţiuni Moldova-Uniunea Europeană”. Printre scopurile urmărite evidențiindu-se “îmbunătăţirea infrastructurii, inclusiv a celei economice, protecţia mediului, dezvoltarea resurselor umane, consolidarea relaţiilor culturale, educaţionale şi pregătirea pentru aderarea la Uniunea Europeană”. În acest sens, prin Hotărârea Guvernului nr.357 din 23-04-2005, Ministerul Afacerilor Externe, a fost reorganizat prin transformare, în Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene; 

• Guvernul Greceanîi a accentuat în programul de activitate că: “Domeniile prioritare ţintite sunt de egală importanţă pentru avansarea şi integrarea europeană a ţării noastre şi Guvernul le va acorda o atenţie majoră”, printre priorități numărându-se “consolidarea instituţiilor democratice şi respectarea regulilor economiei de piaţă ne vor plasa în spaţiul valorilor europene, caz în care integrarea europeană se va reduce la un act firesc de recunoaştere”. 

6.  Parlamentul de legislatura a VI-a (XVII-a) 

Aprilie 2009 – Iulie 2009 

Majoritate: PCRM/ Instabilitate politică 

După alegerile din aprilie 2009, PCRM a câștigat cele mai multe mandate, dar nu a reușit să aleagă președintele țării. Acest blocaj a dus la alegerile anticipate din iulie 2009. 

Parlamentul de legislatura a VI-a a investit Guvernul Greceanîi II, care în programul de activitate a stabilit că: “Dezideratul incontestabil al majorităţii concetăţenilor noştri – integrarea ţării în Uniunea Europeană, reprezintă prioritatea ireversibilă şi firească a politicii interne şi externe a Guvernului Republicii Moldova. Obiectivul primordial al Guvernului este de a continua transpunerea în viaţă a principiilor acquis-ului comunitar consemnate în multiplele acte normative ale statului nostru, adoptate în procesul de realizare a Planului de Acţiuni „Republica Moldova – Uniunea Europeană”. Prioritatea esenţială a Guvernului în contextul integrării europene este negocierea şi semnarea în cel mai apropiat timp a noului acord politico-juridic cu Uniunea Europeană”. 

7.  Parlamentul de legislatura a VII-a (XVIII-a)   

2009 – 2010 

Majoritate: Alianța pentru Integrare Europeană (AIE) I (PLDM, PL, PDM) 

Parlamentul de legislatura a VII-a a învestit Guvernul Filat, care a avut printre obiectivele de activitate “intensificarea dialogului cu UE şi statele sale membre şi promovarea reformelor politice, economice, sociale şi juridice necesare pentru apropierea de standardele europene în vederea obținerii statutului de candidat pentru aderare la Uniunea Europeană”. Un capitol special al programului de guvernare a fost dedicat integrării europene, referindu-se la acțiunile prioritare pentru transformarea Republicii Moldova într-un stat european cu o perspectivă reală de aderare la UE: a) armonizarea legislaţiei naţionale cu acquis-ul comunitar; b) adoptarea şi promovarea valorilor şi standardelor europene în toate domeniile – politic, economic, social şi juridic – prin implementarea criteriilor de la Copenhaga; c) aprofundarea relaţiilor bilaterale cu statele membre ale UE, etc. Respectiv, în ianuarie 2010 a demarat procesul de negocieri privind Acordul de Asociere, iar în luna martie a fost adoptat documentul strategic “Relansăm Moldova/Rethink Moldova”, care stabilea priorităţile de dezvoltare ale Republicii Moldova pentru perioada 2011–2013, priorităţi susținute financiar generos de UE. Implementarea acestui program urma să transforme Republica Moldova într-o “istorie de succes”, un fel de model demn de urmat de statele membre ale Parteneriatului Estic, lansat de UE la 7 mai 2009.    

8.  Parlamentul de legislatura a VIII-a (XIX-a), 2010 – 2014 

Majoritate: Alianța pentru Integrare Europeană (AIE) II și III  

Această perioadă a marcat semnarea Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană și liberalizarea regimului de vize. Aceste măsuri au reprezentat pași concreți către integrarea ireversibilă a Moldovei în spațiul european. 

Parlamentul de legislatura a VIII-a a învestit două guverne care au promovat integrarea europeană: 

• Guvernul Filat II a fost învestit cu un program de activitate, care urmărea “crearea unui nivel înalt de bunăstare a cetăţenilor Republicii Moldova, precum şi realizarea altor transformări importante în societate, care, în totalitatea lor, ar accelera integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană”; 

• Guvernul Leancă a avut printre scopurile prioritare declarate “aducerea procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană la un punct de ireversibilitate”. Printre realizările guvernării pe tărâmul integrării europene se numără: a) liberalizarea regimului de vize cu UE, începând cu 28 aprilie 2014; b) semnarea Acordului de Asociere UE cu Republica Moldova la Summitul UE de la Vilnus din 28-29 noiembrie 2013 și ratificarea acestuia, la 2 iulie 2014.     

9. Parlamentul de legislatura a IX-a (XX-a), 2014 – 2019 

Majoritate: Coaliții fluctuante între Partidul Democrat (PDM), Partidul Liberal (PL), Partidul Comuniștilor (PCRM), și alte forțe 

Parlamentul de legislatura a IX-a a învestit trei garnituri guvernamentale, toate promovând integrarea europeană: 

• Guvernul Gaburici și-a propus în programul de activitate “să creeze toate premisele necesare care, odată valorificate, vor asigura eligibilitatea Republicii Moldova privind obţinerea statutului de ţară-candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană”; 

• Guvernul Streleț și-a fixat drept sarcină în programul de activitate “implementarea cu succes a agendei de asociere, având drept scop obținerea statutului de țară-candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană”; 

• Guvernul Filip a reiterat în programul de activitate intențiile guvernelor Gaburici și Streleț de a    

asigura: a) eligibilitatea Republicii Moldova privind obținerea statutului de țară-candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană; b) realizarea asocierii politice și a integrării economice cu Uniunea Europeană; c) valorificarea cooperării cu Uniunea Europeană în domeniul politicii de securitate și apărare comune, etc. 

10.  Parlamentul de legislatura a X-a (XXI-a), 2019 – 2021 

Majoritate: Coaliție ACUM (PAS, PPDA) – PSRM, apoi PSRM-PDM, apoi PSRM-Șor 

 Parlamentul de legislatura a X-a a învestit două guverne care au continuat promovarea integrării europene, specificând necesitatea implementării Acordului de Asociere: 

• Guvernul Sandu și-a propus în programul de activitate să aprofundeze “cooperarea cu Uniunea Europeană în temeiul priorităților Acordului de Asociere, care este singura cale fermă de dezvoltare economică și integrare europeană”; 

• Guvernul Chicu a punctat în programul de activitate, pe lângă „intensificarea relațiilor cu Uniunea Europeană” în baza Acordului de Asociere, și alte sarcini foarte specifice, precum:     a) implementarea proiectului de interconectare energetică cu Uniunea Europeană; b) promovarea în Parlament a proiectului noului Cod vamal, care este o condiție asumată de Republica Moldova la semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.  

11. Parlamentul de legislatura a XI-a (XXII-a), 2021 – prezent 

Majoritate: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) 

Această legislatură a obținut statutul de țară candidat pentru aderarea la UE și a deschis negocierile de aderare în iunie 2024. Actualul guvern prioritizează transpunerea legislației europene și îndeplinirea criteriilor necesare pentru aderare, consolidând astfel traiectoria europeană a Republicii Moldova. 

În acest sens: 

• Guvernul Gavriliță și-a fixat în programul de activitate că drept “prioritate cheie a politicii externe a Republicii Moldova o va constitui integrarea în Uniunea Europeană prin avansarea şi aprofundarea relaţiilor politice şi economice cu Uniunea Europeană”. Printre sarcinile specifice s-au regăsit: a) convenirea cu Uniunea Europeană asupra instituirii unui mecanism de diagnostic, monitorizare şi sprijin pentru statul de drept din Republica Moldova; b) realizarea acţiunilor prevăzute de Acordul privind Spaţiul Aerian Comun între Uniunea Europeană şi statele sale membre şi Republica Moldova; c) negocierea cu Uniunea Europeană a unui fond de susţinere a proiectelor în localităţile ţării în valoare de 2 miliarde de lei anual, care va putea fi accesat direct de autoritățile publice locale, etc; 

• Guvernul Recean și-a propus în programul de activitate următoarele sarcini: a) deschiderea negocierilor pentru aderarea la Uniunea Europeană și accelerarea procesului de integrare; b) realizarea deplină a celor nouă pași înaintați de Comisia Europeană în Avizul cu privire la cererea de aderare la Uniunea Europeană; 3) transpunerea legislației europene care să asigure un nivel bun de pregătire pe toate capitolele de negocieri și operaționalizarea grupurilor de lucru de negociere cu Uniunea Europeană.  

Concluzii  

Legitimitatea organizării referendumului constituțional din 20 octombrie 2024, privind integrarea europeană a Republicii Moldova, se bazează pe activitatea celor 11 legislaturi parlamentare, care au susținut constant orientarea europeană a țării. De-a lungul celor 33 de ani de independență, fiecare legislatură a învestit guverne ce au adoptat politici strategice și au semnat acorduri fundamentale ce au consolidat parcursul european al Republicii Moldova, reflectând voința suverană a cetățenilor. 

În plus, acest referendum vine ca un pas firesc după obținerea statutului de candidat la aderare la Uniunea Europeană și începerea negocierilor în iunie 2024, oferind populației posibilitatea de a valida prin vot direcția strategică a țării. 

Astfel, referendumul din 2024 nu este doar o necesitate democratică, ci și o continuare logică a politicilor pro-europene promovate de-a lungul decadelor, oferind cetățenilor oportunitatea de a-și exprima sprijinul pentru direcția strategică a țării. 

Igor Boțan, director executiv, ADEPT