Promisiuni de sute de euro pentru observatori electorali în diaspora. Membru CEC: Poate fi vorba despre organizatori rău-intenționați

Recent, în spațiul online au apărut mesaje potrivit cărora cetățenilor moldoveni din diaspora li se propune să devină observatori electorali contra unor sume de 250–500 de euro, cu achitarea cheltuielilor de călătorie. Comisia Electorală Centrală (CEC) avertizează că astfel de oferte ridică mari semne de întrebare și pot fi parte a unor operațiuni de dezinformare menite să submineze încrederea cetățenilor în procesul electoral.

Ce știe CEC despre astfel de mesaje

„Am fost și noi informați despre astfel de situații în care persoane care nu se prezintă sau nu spun din partea cui sunt, zic că vor să recruteze observatori, pentru a se asigura că alegerile o să fie libere și corecte și sunt gata să plătească pentru asta”, a declarat Pavel Postica, membru al CEC.

El afirmă că asemenea practici sunt suspecte și par mai degrabă „operațiuni rău intenționate” menite să inducă în eroare și să discrediteze procesul electoral: „Atât timp cât nu este nicio formă contractuală și nici o relație contractuală, eu mai degrabă aș zice că este vorba de o operațiune rău intenționată sau pusă la cale de persoane rău intenționate pentru a discredita pe cineva sau pentru a induce în eroare cetățenii”.

Există un cadru legal pentru plata observatorilor?

Potrivit lui Postica, în mod obișnuit observatorii sunt recrutați de organizații neguvernamentale sau interguvernamentale, iar finanțarea acestora trebuie să fie transparentă. „Noi nu avem nicio împuternicire în a verifica cât exact și cum plătesc aceste misiuni observatorii, dacă îi plătesc, dacă fac lucrul voluntar. Cert este că, de regulă, misiunile de observare duc responsabilitate față de instituțiile statului R. Moldova, pentru că ei trebuie să prezinte rapoarte fiscale și, respectiv, pentru fiecare contract trebuie să fie o dovadă de achitare a anumitor plăți sociale, fiscale”, subliniază Postica.

În același timp, membrul CEC punctează că sumele vehiculate online sunt nerealiste:
„Aceste sume cred că sunt mult prea exagerate, nicio organizație nonguvernamentală nu este în stare să achite legal aceste sume”.

El a oferit și un exemplu din experiența sa la Promolex: „Cert este că se achita o diurnă care este prevăzută de regulament prin hotărâre de guvern. Adică era în proporție de 60 de euro pe zi. Și suplimentar un onorariu un pic mai mare, dacă nu greșesc, 75 de euro. (…) Chiar dacă au fost majorate, nu vorbim despre astfel de sume care circulă acum. Nu, categoric nu.”

Cine poate fi observator electoral și care este procedura

„Observatorii sunt persoanele neutre care nu sunt afiliate competitorilor și concurenților electorali. În linii mari, sunt, de regulă, reprezentanți ai diferitelor organizații neguvernamentale sau interguvernamentale”, a precizat Postica.

CEC a introdus reguli mai stricte privind transparența: „Absolut toate misiunile de observare trebuie să prezinte informația despre cine îi finanțează. (…) Dacă vine vorba de misiunea de observare cutare sau cutare, cetățenii trebuie să știe cine o finanțează? Cine stă în spatele ei? Și acest lucru este asigurat prin afișarea logo-urilor, eventual, a finanțatorilor pe rapoartele de monitorizare”.

Cei care doresc să devină observatori trebuie să se înregistreze oficial și să fie acreditați de către CEC sau birourile electorale.

Care sunt responsabilitățile observatorilor și ce compensații primesc

Observatorii acreditați au dreptul să participe la toate operațiunile electorale și să aibă acces la materialele electorale. Responsabilitățile lor sunt majore, întrucât constatările lor pot confirma sau infirma declarațiile oficiale ale autorităților. „De regulă, observatorii, dacă ei într-adevăr sunt independenți și imparțiali, prezintă lucrurile așa cum sunt, care de cele mai dese ori nu sunt comode nici pentru autorități, nici pentru competitorii electorali”, a menționat Pavel Postica.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.