„O altă posibilitate este să avem alegeri anticipate”. Ce urmează după scrutinul din 28 septembrie?
Sondajele arată că în viitorul Parlament al Republicii Moldova ar putea accede patru câteva formațiuni politice: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), Blocul „Patriotic”,, Partidul Nostru și Blocul „Alternativa”. Care sunt cele mai probabile scenarii post-electorale? Alianțe proeuropene sau pro-ruse? Poate un partid lua majoritatea parlamentară?
Mihaela Sirițanu, expertă Watchdog în politică și alegeri: „Sondajele sugerează, într-adevăr, că în viitorul Parlament ar putea exista un singur partid cu viziuni proeuropene clare – Partidul Acțiune și Solidaritate – și trei formațiuni sau blocuri dominate de lideri cu trecut sau conexiuni pro-ruse. Totuși, tabloul nu este atât de simplu. Blocul „Alternativa”, de exemplu, la nivel declarativ, promovează o orientare proeuropeană și încearcă să atragă electoratul PAS. Totuși, participarea sa în bloc, unde pragul electoral e de minim 7%, pune accederea blocului „Alternativa” în parlament sub semnul întrebării. De asemenea, Usatîi are o poziționare pragmatică, semnalând că e gata să intre în coaliție cu oricine. În același timp, Blocul „Patriotic” a semnat deja o declarație prin care refuză orice coaliție cu PAS. Dacă această poziție va fi menținută, ei pot face parte doar dintr-o eventuală coaliție antieuropeană. În teorie, 2 blocuri din 3 ar putea face parte dintr-o coaliție cu PAS, însă o astfel de alianță nu garantează stabilitate: partenerii pot bloca reforme, întârzia voturi-cheie sau amenința în permanență cu ieșirea din coaliție. Astfel, dacă PAS nu obține majoritatea absolută, un scenariu ar putea fi o coaliție proeuropeană fragilă, în care PAS ar putea fi aliat cu „Alternativa” sau Partidul Nostru, dar unde riscul de blocaje și instabilitate ar fi foarte mare. Un alt scenariu este o coaliție antieuropeană formată din Blocul „Patriotic”, Partidul Nostru și, eventual, „Alternativa”, dacă aceasta își schimbă orientarea declarată. O altă posibilitate este să avem alegeri anticipate, care ar deveni inevitabile în cazul în care nicio coaliție nu reușește să guverneze stabil. Concluzia este că păstrarea unui guvern proeuropean este posibilă, dar doar dacă PAS obține un scor foarte bun și obține majoritate parlamentară. În lipsa acestui scenariu, orice altă variantă ar fi fragilă și ar putea periclita serios parcursul european al Republicii Moldova.”
Duminică, 28 septembrie 2025, cetățenii Republicii Moldova votează pentru alegerea celor 101 deputați ai Parlamentului (legislatura a XII-a), unicul organ legislativ și reprezentantul suprem al poporului.
Ținând cont de războiul din Ucraina și de situația geopolitică din regiune, alegerile parlamentare din 28 septembrie vor defini, mai mult ca oricând, vectorul extern al țării pentru următorii patru ani. Cetățenii Republicii Moldova urmează să decidă dacă țara va continua apropierea de Uniunea Europeană sau dacă își doresc relații mai strânse cu Federația Rusă.
Pentru ca alegerile să fie valabile, prezența la vot trebuie să depășească o treime din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale. Pentru a accede în Parlament, pragurile electorale sunt următoarele: minimum 5 % pentru partide, 7 % pentru blocuri electorale și 2 % pentru candidați independenți.
