Macron anunță restaurarea a două clădiri istorice din Chișinău. Una a fost renovată „prost” în 2006

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că Vila Herța și Vila Kligman, două dintre cele mai importante monumente istorice din Chișinău, vor fi restaurate printr-un proiect comun de conservare. Declarația a fost făcută miercuri, 27 august, în cadrul conferinței de presă de la Președinția R. Moldova.

În acest sens, pe 24 august, ministrul Culturii, Sergiu Prodan, și ambasadoarea Franței la Chișinău, Dominique Waag, au semnat un Memorandum de înțelegere privind reabilitarea celor două monumente de patrimoniu. Semnatarii au convenit ca raportul preliminar să fie prezentat președintelui R. Moldova, Maia Sandu, și președintelui Franței, Emmanuel Macron, în termen de șase luni, iar studiul complet de fezabilitate să fie finalizat până la sfârșitul anului 2026.

Potrivit Ministerului Culturii, Memorandumul stabilește mai multe direcții de acțiune:

• Elaborarea unui raport preliminar de fezabilitate, realizat de experți francezi și moldoveni, care va include recomandări privind destinația complexului, sursele posibile de finanțare și mecanismele de guvernanță ale proiectului;

• Crearea unui comitet bilateral de pilotaj pentru coordonarea procesului de restaurare;

• Valorificarea oportunităților de finanțare naționale, europene și internaționale, inclusiv prin implicarea Agenției Franceze de Dezvoltare;

• Planificarea lucrărilor de restaurare în două etape: mai întâi, reabilitarea vilei lui Vladimir Herța, proprietate publică, cu deschidere parțială pentru public în 2027, urmată de restaurarea vilei lui Moisei Kligman.

Vila urbană „Casa Herța”

În cartea Ghidul Chișinăului, Ion Perojoc, ghid de meserie, nota faptul că în anii ’30 ai secolului al XIX-lea arhitectul orașului, Osip Gasket, a construit „o casă cu un cat” într-un parter de pe strada Alexandrovskaia (astăzi bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt), între străzile Sfatul Țării și Serghei Lazo. În 1845, clădirea a devenit proprietatea unui moșier, Iorgu Balș, pe care a dăruit-o, ulterior, orfelinatului care îi purta numele. După construirea unui alt sediu al orfelinatului, în anul 1903, casa a fost achiziționată de către Vladimir Herța, fiul unui consilier de stat titular. „Vechile construcții au fost demolate, iar în locul acestora a fost construită o vilă, după proiectul arhitectului austriac Heinrich von Lonsky. Arhitectura casei a fost soluționată în stilul barocului vienez”, relatează CuzaNet.

Casă pentru toți și de toate

De-a lungul existenței sale, Casa Herța a avut diverse întrebuințări. În anul 1907, clădirea a fost transmisă Regimentului de infanterie „Volînia” și găzduia biroul în care se întîlneau ofițerii. Tot în volumul Chișinăul de ieri și de azi Iurie Colesnic nota că „în incinta aceste clădiri au avut loc mai multe ședințe ale reprezentanților diferitor naționalități și partide. Aici s-a hotărît alcătuirea Sfatului Țării”. În anii ’30 ai secolului al XX-lea, edificiul a fost transformat în „Teatrul Modern”, iar mai tîrziu a fost sediul Ministerului Basarabiei.

Spre finele anului 1944, Casa Herța a devenit sediul Muzeului Național de Arte Plastice al RSSM (Republica Sovietică Socialistă Moldovenească). În lucrarea File din istoria Muzeului Național de Artă al Moldovei (1944-1990): realizări și impedimente , istoricul Gheorghe Nicolaev precizează că muzeul a reprezentat un predecesor al Pinacotecii orașului Chișinău, deschisă publicului la 26 noiembrie 1939, la insistența renumitului sculptor moldovean Alexandru Plămădeală. Fiind închisă în iulie 1940, după instalarea autorităților sovietice, clădirea muzeului (din vremea respectivă) a ars în timpul retragerii trupelor sovietice. O parte din lucrări au fost încărcate în două vagoane și expediate mai întîi la Tiraspol, și apoi la Harkov (Ucraina).

Așadar, în 1944, vila urbană „Casa Herța” a fost transformată în prima instituție muzeală cu activitate orientată spre colecționarea, conservarea și popularizarea operelor de artă plastică din Basarabia. Director a fost numit un însoțitor al armatei sovietice A. I. Lukianov.

Azi, o ruină

După cutremurul din toamna anului 1986, Casa Herța a fost grav avariată, iar apoi, în 1988, închisă pentru restaurare. Lucrările au fost transferate în clădirea actuală a Muzeului Național de Artă, pentru conservarea patrimoniului, unde se află și astăzi. Clădirea ar fi fost renovată în anul 2006, Ministerul Culturii alocând peste 11 milioane de lei (aproximativ 553 mii euro). Lucrările au fost realizate, însă, prost, după cum a precizat și Ion Ștefăniță, fostul director al Agenţiei de Inspectare şi Restaurare a Monumentelor, în 2013, pentru publika.md: „Prin utilizarea materialelor inadecvate pentru un monument de arhitectură, am constatat că tencuiala după tri luni de zile a început să cadă. Intervenţiile pe interior şi instalarea sistemului de securitate a denaturat decorul”.

Vila urbană a lui Moisei Kligman

Vila urbană a lui Moisei Kligman este un monument istoric și de arhitectură de importanță națională din Chișinău, situat pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 113. Construită în stil neoclasic în 1898 de negustorul și avocatul Moisei Kligman, vila este una dintre puținele clădiri neoclasice păstrate în oraș. Clădirea cu un singur etaj se remarcă prin fațada asimetrică, porticul cu două coloane ionice și detaliile sculptate de pe cornișe. În prezent, vila este gestionată de Muzeul Național de Artă al Moldovei.