Moțiunea simplă asupra politicilor Ministerului Muncii și Protecției Sociale, susținută doar de 27 de deputați
Deputații se întrunesc joi, 2 aprilie, în ședința Parlamentului. Pe ordinea de zi au fost incluse 12 subiecte. Deputații vor examina în lectura a doua proiectele de lege pentru denunțarea Statutului Comunității Statelor Independente (CSI), a Acordului de constituire a CSI și a Protocolului aferent acestuia.
Totodată, pe agenda ședințelor plenare se mai regăsește și moțiunea simplă asupra politicilor Ministerului Muncii și Protecției Sociale în domeniul demografiei, combaterii sărăciei și compensării costurilor la resursele energetice.
UPDATE 19:45 Parlamentul a respins moțiunea simplă asupra politicilor publice implementate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în domeniul politicii demografice, prevenirii și reducerii sărăciei și compensării costurilor la resursele energetice. Ședința Parlamentului a fost declarată închisă.
Conform unui comunicat de presă, moțiunea simplă a fost depusă de 33 de deputați din opoziția parlamentară, dar a fost susținută doar de 27 dintre parlamentari.
UPDATE 17:54 Angela Cutasevici, deputata Blocului „Alternativa”, a menționat că rata de natalitate a scăzut în ultimii ani. Aceasta a declarat că rata sărăciei în rândul copiilor a ajuns la 34%. Potrivit ei, „esența problemei este, de fapt, în eficiența prestațiilor și în incapacitatea lor de a reduce sărăcia”. Cutasevici a afirmat că „este nevoie de regândire serioasă a politicilor de protecție socială pentru copii”.
UPDATE 17:45 Veronica Briceag, deputata PAS, a declarat că „sărăcia nu este doar o problemă economică, sărăcia este rezultatul direct a unor politici vechi care au fost greșite, care au permis astăzi să ajungem în această situație. Pentru că în timp ce unii caută banii să-și cumpere medicamente sau produse alimentare, semnatarii acestei moțiuni au obiecte de lux, au milioane în conturi”.
Moțiunea simplă a fost propusă de către PSRM.
UPDATE 17:35 Nicolae Margarint, deputat din fracțiunea „Partidul Nostru”, a menționat că oamenii din sat le transmit că „nu mai fac față”. Deputatul a declarat că va vota pentru susținerea acestei moțiuni asupra politicilor Ministerului Muncii și Protecției Sociale.
UPDATE 17:20 Adrian Belîi, președintele Comisiei protecție socială, sănătate și familie, a declarat că se respinge moțiunea simplă depusă de opoziție.
UPDATE 17:15 Elena Țîbîrnă, directoarea generală a Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), a declarat că în prezent, în R. Moldova, pensia medie o primește 580 de mii de benficiari, iar pensie minimă primesc 58 de mii de benficiari.
UPDATE 16:10 Berlinschii, deputat din fracțiunea „Partidul Nostru”, a cerut explicații privind neregulile depistate de Curtea de Conturi la Consiliul pentru Determinarea Dizabilității, pe timpul când ministrul Muncii și Protecției Sociale era Alexei Buzu.
Ministra a declarat că se iau măsuri, iar probleme depistate sunt remediate.
Totodată, deputatul a vorbit despre demiterele ilegale care au avut loc la Inspectoratul de Stat al Muncii.
Plugaru a declarat că hotărârile de judecată sunt analizate pentru a vedea ce se face greșit.
UPDATE 16:05 Diana Caraman, președinta fracțiunii PCRM, a declarat că în 2023, inflația a crescut cu 30%, în timp ce pensiile au fost indexate doar cu 15%. Aceasta a întrebat ce criterii au fost luate în considerare în 2026 când a fost luată decizia de a indexa pensiile cu 6,84%.
Ministra a afirmat că pensia minimă depășește minimul de existență pentru pensionari.
„Ceea ce ne propune noi este să scădem cât mai mult deficitul în bugetul asigurărilor sociale, pentru că atunci când vom avea venituri mai mari în bugetul asigurărilor sociale, vom putea vorbi despre creșteri semnficatove ale pensiilor”, a argumentat Plugaru.
Ministra a adăugat că în 2007 „multe datorii la bugetul asigurărilor sociale au fost amnestiate, ceea ce a creat un deficit foarte mare și noi încă în continuare tragem cumva remitențele acelei decizii”.
UPDATE 15:57 Deputatul PAS Ion Groza a întrebat ministra despre angajarea în câmpul muncii a persoanelor cu dezabilități.
Ministra a declarat că, „în anul curent, am alocat 11 milioane anume pentru persoanele cu dezabilități. Așa cum ați spus, este vorba de subvenția pe care o oferim companiilor care acceptă să angajeze persoane cu dezabilitate și, într-un fel, subvenționăm locurile de muncă și oferim 80% din salariul pe care anagajatorul îl oferă persoanei cu dezabilitate pentru un termen de șase luni, dar avem și condiționalitate ca să mențină persoana timp de un an, cel puțin. Avem un buget alocat 5 milioane de lei, în special pentru a ajuta angajatori ca să pregătească locul de muncă”.
La fel, ministra a vorbit despre ajutorul financiar pe care Ministerul îl oferă pentru transport.
UPDATE 15:47 Prezentarea raportului a luat sfârșit.
Potrivit ministrei, sunt în curs de dezvoltare și alte programe noi. Ministerul își propune ca 100 de mii de persoane să fie angajate în următorii patru ani, salariul minim pe țară să fie de 10 mii de lei până în 2030, iar cel mediu de 25 de mii.
UPDATE 15:45 Ministra prezintă reforma RESTART, prin care s-au făcut mai multe investiții în infrastructura socială și personală. Aceste investiții au dus la o creștere salarială de 12% pentru patru categorii de funcționari din cadrul mai multe regiuni.
Între anii 2024-2025, au fost investiți 84 de milioane de lei în reparații curente și capitale a centrelor sociale. Cazurile asistate de asistența socială s-a mărit de 19 ori.
În același timp, ministra anunță că alocațiile sociale de stat pentru persoane cu dezbilități a crescut. În 2021 era între 475 și 891 de lei, iar în 2025 este între 1305 și 6060 de lei. Totodată, sunt prestate și multe alte servicii, precum locuință protejată, echipă mobilă, asistență personală, casă comunitară, etc.
UPDATE 15:38 Potrivit raportului prezentat de ministra Muncii și Protecției Sociale, tarifele din 2022 au scăzut semnificativ față de începutul crizei energetice: cu 50,7% la gazele naturale, cu 38,2% la energia termică și cu 39,3% la energia electrică.
Astfel, în utlimele patru sezoane reci, statul a alocat peste 11 miliarde de lei prin diverse mecanisme, pentru a susține programul de compensații.
În sezonul 2022/2023, majoritatea banilor au fost asigurați de către parteneri externi, fiind alocați doar 0,3 miliarde din bugetul de stat, în timp ce în sezonul 2025/2026, ajutorul de 2,34 de miliarde vine doar din bugetul de stat.
Totodată, compensațiile acordate de 500-1000 de lei acoperă până la 38%-40% din costul facturii. Ministra adaugă că 53% din gospodării primesc compensația maximă: 800 de lei pentru combustibili și 1000 de lei pentru alte surse de încălzire.
UPDATE 15:32 Referitor la acordurile de securitate socială, Ministra a declarat că, în ultimii patru ani numărul cetățenilor care au muncit peste hotare și care primesc pensii și beneficiază de protecție socială a fost triplat. În prezent, există 23 de acorduri existente și altele patru care sunt în curs de negociere.
Totodată, R. Moldova a primit acordat sprijin financiar pe perioadele de criză, număr care a scăzut în ultimii ani. În 2025, există peste 500 de mii de persoane care benficiază de ajutor din partea statului: persoane cu dezabilități, refugiați ucraineni, copii între clasele I-IX, copii vulnerabili, etc.
UPDATE 15:23 Natalia Plugaru a declarat că pensia minimă pentru limita de vârstă a crescut de 2,7 ori și pensia medie a crescut de 2,3 ori.
În 2025, pensia medie în termeni reali, după indexarea inflației, era cu 21,6% mai mare decât în 2020.
UPDATE 15:19 Potrivit ministrei, indemnziația unică la naștere la fel a crescut, ajungând la 21886 de lei în 2026, pe când în 2021 era de 9459 de lei. Anul acesta vor benifica peste 36 de mii de copii.
„Bugetul programului respctiv are un buget de 5 miliarde lei și în ultimii ani s-a dublat. Pentru familii cu copii sunt oferite trei tipuri de indemnizații. Prima este indemnziația unică la naștere (…) Al doilea tip de indemnziație este cea lunară, până la vârsta de doi ani”, afirmă ea.
Ministra adaugă că valoarea acesteea este de 1000 de lei și se oferă inclusiv familiilor neasigurate. În 2026 vor fbenifica peste 78 de mii de copii.
A treia categorie de indemnizație este cea pentru îngrijirea copilului până la vârsta de 3 ani. Datorită reformei care stabilește că indemnizația se calculează nu după venitul mamei, dar după venitul părintelui cu cel mai mare salariu, indemnizația a crescut cu aproape 30%.
Plugaru a menționat că Ministerul își porpune să extindă numărul de creșe ca femeile să poată reveni pe piața munci după un an sau doi.
UPDATE 15:10 O altă problemă abordată de ministra Muncii și Protecțiie Sociale ține de munca nedeclarată. Aceasta a menționat că tot mai multe persoane sunt formalizate. Ministerul împreună cu Inspectoratul de Stat al Muncii au reușit să depisteze anul trecut 8000 de persoane care lucrau ilegal, dintre care pe 7280 i-au ajutat să treacă pe un contract formal.
„Contribuția estimată la bugetul de stat, doar din aceast simplă măsură, a fost de 213 milioane de lei, dacă să presupunem că s-au angajat un salariu mediu. Doar cu acești 213 milioane de lei noi putem plăti 4000 de pensii timp de un an”, a concretizat Natalia Plugaru.
Ministra prezintă creșterea salariului minim și mediu pe țară. Salariul mediu pe țară în 2021 era de 9117 lei, iar în 2026 este estimat la 16700 de lei.
UPDATE 15:04 Natalia Plugaru a declarat că rata de ocupare a câmpului de muncă crește, fiind o creștere de la 50% în 2019, la 57% în 2024. Totodată, rata de ocupare a femeilor a crescut, de la 47% în 2019, la 55% în 2024.
Potrivit ministrei, motivele pentru care există persoane inactive, în special femeile, țin de responsabilitățile familiale. Din acest motiv, Ministerul a lansat programul național „Părinți angajați, copii la creșă”, dar a luat și alte măsuri, care a redus numărul persoanelor inactive de la 167 de mii de persoane în 2021, la 117 mii de persoane în 2024.
În același timp, a scăzut și numărul de tineri inactivi (15-34 de ani). Numărul a fost redus cu aproximativ 50 de mii în ultimii ani.
UPDATE 14:57 Ulterior, Plugaru a vorbit despre ponderea cheltuielilor pe protecție socială din PIB-ul R. Moldova.
„Cheltuielile statului pentru protecția socială, care sunt raportate la PIB au crescut semnificativ. De la 10,9% în 2016 la 15,3% în 2025, ajungând la suma de peste 54 de miliarde de lei”, a punctat ministra.
Plugaru a menționat că-și propune să crească cheltuielile, însă, în comparație cu alte țări „nu stăm atât de rău”.
„Avem aproximativ 15% din PIB în protecția socială, mai mare față de alte state cum este Albania, Letonia, Estonia, care au un procent mult mai mic și un procent mai amre se înregistrează în țările nordice, Suedia sau Italia sau Franța”, a menționat ea.
Totodată, ministra adaugă că o realizare reușită pe parcursul ultimilor patru ani este scăderea difictului la bugetul asigurărilor sociale.
„De la 5,4 miliarde care a fost în 2023 la 3,6 miliarde în 2026. Acest lucru este important, pentru că acest buget este cel care asigură pensiile, alocațiile și toate îndemnziațiile care se duc la cetățeni”, adaugă Plugaru.
Potrivit ei, trei motive au stat în spatele acestui succes.
„În primul rând, am formalizat mai mulți oameni, adică am trecut munca pe alb (…) Am angajat mai mulți oameni și am ridicat gradual salariul minim pe țară”, explica ministra.
Aceasta precizează că există o tendință „foarte bună” în ceea ce privește numărul persoanleor angajate de către Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă. De la aproximativ nouă mii de persoane în 2021, la 20 de mii de persoane anul trecut.
UPDATE 14:47 Natalia Plugaru a abordat demografia – unul din subiectele principale invocate în moțiune.
Ministra a prezentat tendința privind rata de fertiliate, menționând că „ceea ce se întâmplă în R. Moldova nu este ceva diferit de alte țări. Este o parte a unei transformări demografice prin care trece întreg continentul european”. Rata de fertiliate a R. Moldova este 1,66 de copii per femeie și este mult peste media europeană care este 1,34. România are 1,39, iar Germania are 1,36.
Ministra admite că există o tendință de îmbătrânire a continentului și procentul populație în vârstă de 65 de ani și mai mult este în creștere în ultimii ani. Plugaru adaugă faptul că „acest lucru se datorează și creșterii speranței la viață pe continent, dar și în R. Moldova. În ultimii 10 ani, speranța de viață a cetățenilor din R. Moldova a crescut cu doi ani și astăzi este de 72 de ani. Ce ne artă media pe Europa este că persoanele de vârsta 65 plus, reprezintă deja 22% din toată populația, în timp ce în R. Moldova reprezintă 18%”.
Natalia Plugaru accentuează faptul că subiectul este oricum important pentru autorități și, din acest motiv, politica demografică în R: Moldova se bazează pe trei piloni de bază.
„În primul rând, este vorba despre programele pentru familii și familii cu copii unde sprijim părinții să se angajeze în câmpul muncii și să-i ajutăm să combine atât munca cât și creșterea copiilor și să-și realizeze potențialul dorit de fertiliate. Avem pilonul doi, care ține de programe pentru copii și tineri. Susținem copiii și tinerii ca să-și dezvolte potențialul în educație, în angajare în câmpul muncii și, în special, copii vulnerabili. Și avem polonul trei – persoanele vârstnice, care reprezintă deja 18% din populația țării. Vorbim aici nu doar de pensii, dar vorbim și de programe care promovează o îmbătrânire activă și sănătoasă”, a afirmat ministra Muncii și Protecției Sociale.
UPDATE 14:32 Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, prezintă raportul în plenul Parlamentului. Ministra a început discursul prin menționarea contextului dificil în care se află R. Moldova și situațiile de criză prin care a trecut țara. Totodată, a enumerat lucrurile pe care a reușit să le facă Ministerul.
„Am reușit să implementăm reforma RESTART, să îmbunătățim serviciile sociale și să creștem nuărul de benificari. Am reușit să scădem deficitul bugetului asigurărilor sociale și să oferim o protecție mai bună pentru cetățenii noștrii. O să vedeți că am reușit să creștem și îndemnizațiile și prestațiile sociale pentru familie, mult peste rata inflație. Am crescut pensia, salariul minimum și salariul mediu pe țară și am triplat numărul de benificari a cetățenilor care se află peste hotare de protecție socială în urma acordurilor de securitate socială”, a declarat Plugaru.
UPDATE 13:18 Proiectul de hotărâre privind modificarea articolului 1 din Hotărârea Parlamentului nr. privind confirmarea componenţei nominale a Comisiei de evaluare externă a integrităţii etice şi financiare a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, a fost susținut cu votul a 66 de deputați.
Vasile Grădinaru, deputat PAS, a prezentat proiectul. „Prin prezentul proiect de hotărâre se propune completarea articolului 1 din Hotărârea Parlamentului nr. 155/2023 privind confirmarea componenței nominale a Comisiei de evaluare externă a integrității etice și financiare a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție cu poziția „Aida-Oana POPESCU”, se arată în raportul emis de Comisia juridică pentru numiri și imunități.
Proiectul de hotărâre a fost înaintat ca urmare a adoptării Hotărârii nr. 43 din 26 martie 2026, prin care doamna Aida-Oana POPESCU a fost desemnată în calitate de membru al Comisiei de evaluare externă a integrității etice și financiare a judecătorilor și a candidaților la funcția de judecător al Curții Supreme de Justiție.
UPDATE 13:11 Proiectul a fost susținut de 83 de deputați în prima lectură.
UPDATE 13:00 Ana Turcan-Oboroc, deputată din fracțiunea „Democrația Acasă” s-a arătat sceptică în privire cu aplicarea unor sancțiuni dure. „Aceste măsuri restrictive nu știu dacă vor disciplina părinții. Pentru că atunci când vorbim de datorii față de copii de 120 de mii, 150 de mii de lei și executorul judecătoresc nu poate scoate această datorie, dacă li se mai aplică o amendă de 10-20 de mii de lei, pur și simplu suma va crește”, a afirmat aceasta.
Deputata a sugerat că pensiile de întreținere să fie achitate inițial din bugetul de stat, iar uleterior statul să devină creditorul părintelui care nu achită pensia. „Noi știm că statul poate să-și dezbată datoriile”, a menționat ea.
Ana Țurcan-Oboroc a declarat că va susține proiectul, dar cere ca amendamentul frațiunii să fie introdus.
UPDATE 12:51 Deputații au adresat întrebări prin care au cerut introducerea unor sancțiuni mai dure. Vasile Tarvel, deputat independent, a întrebat dacă în situația în care timp de un an un părinte nu plătește pensia de întreținere, i-ar putea fi luat dreptul de a fi părinte. Morozova a declarat că nu ar fi o soluție eficientă care ar duce la plăți regulate.
UPDATE 12:37 Marina Morozova, deputată PAS, a prezentat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (protecția copilului și executarea hotărârilor privind exercitarea drepturilor părintești).
Aceasta a declarat că proiectul vizează „copiii care cresc în familii marcate de conflict, copii care devin victime ale violenței sau ale neglijenței”.
„Datele arată că, în urma unui divorț sau a separării părinților, cele mai multe probleme țin de pensia de întreținere, stabilirea și executarea programului de întrevederi și stabiliarea domiciliul copilului (…) În gestunea executorilor judecătorești, se aflau circa 28 de mii de documente executorii privind încasarea pensiei de întreținere. Deci, peste 30 de mii de copii din R. Moldova nu au beneficiat regulat de pensia de întreținere stabilită în favoarea lor. Din aceste cazuri, 29% au restanțe ce depășesc 2 ani, 24 de luni. Adică 12 mii de copii nu au primit doi ani niciun bănuț de la celălalt părinte”, a constatat Morozova.
Potrivit deputatei, executorii judecătorești au menționat că doar în 4.7% din cazuri pensiile de întreținere sunt prestate regulat.
Modificările aduse proiectului de lege vizează instituirea unor mecanisme riguroase de evaluare a riscurilor de violență, stabilirea programului de întrevederi, reglementarea refuzului copilului de a participa la întrevederi prin programe de armonizare a relaliițor, precum și descurajarea eschivării de Ia plata pensiei de întreținere prin măsuri procedurale, contravenționale și de probațiune.
UPDATE 12:32 74 de deputați au votat proiectul de lege pentru modificarea articolului 16 din Legea nr. 190/2003 cu privire la veterani, fiind examinat de Comisia pentru protecție socială, sănătate și familie.
Adrian Belîi, deputat PAS și președintele Comisie parlamentare a declarat că „proiectul de lege a fost elaborat în temeiul sesizărilor și adresărilor parvenite în cadrul audiențelor cetățenilor, prin care au fost semnalate dificultățile și caracterul inechitabil al restricțiilor existente privind accesul veteranilor muncii la tratament balneosanatorial”.
„Proiectul de lege propune extinderea acestui drept asupra tuturor veteranilor muncii, indiferent de statutul acestora pe piața muncii, în vederea recunoașterii meritelor pentru activitatea îndelungată și contribuția adusă la dezvoltarea statului”, se arată în raportul emis de Comisia pentru protecție socială, sănătate și familie.
UPDATE 12:27 Proiectul a fost votat de 70 de deputați.
UPDATE 12:15 Alexandru Berlinschi, deputat din fracțiunea „Partidul Nostru”, a venit cu două întrebări privind termenul de predare/primire și numărul necesar pentru formarea ascoiațiilor. Grădinaru a precizat că este deschis pentru diferite amendamente până a fi votat proiectul în lectura a doua.
Ana Țurcan-Oboroc, deputată a partidului „Democrația Acasă”, a declarat că fracțiunea din care face parte va susține proiectul. Totodată, a întrebat dacă datoriile întreprinderilor municipale de gestionare a fondului locativ vor fi cesionate de ascoiațiile de locatari.
Grădinaru a punctat faptul că proiectul vizează două situații: „există situația în care o asociație de locatari se constituie din fosta întreprindere municipală de gestionare a fondului locativ și atunci când se rup dintr-o asociație”. La nivel de asociație, Grădinaru menționează că datoriile se iau în limita datoriilor blocului pe care le are. Totuși, deputatul precizează că se lucrează la mai multe soluții.
UPDATE 12:07 Vasile Grădinaru a prezentat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 187/2022 cu privire la condominiu. Potrivit acestuia, legislatura trecută a votat modicitări la legea „care pregătește un cadru normativ modern pentru a îmbunătăți administrarea fondurilor locative din R. Moldova. Este evident că cel mai mare impact era prevăzut pentru municipiul Chișinău. Aici, unde fondul locativ în mare parte, peste 80%, este gestionat de către întreprinderile municipale de gestionare a fondului locativ”.
Potrivit lui, „oamenii nu văd să vină cineva în curtea lor să le rezolve problemele, deși lunar plătesc toate taxele de administrare așa cum prevede legea”. Astfel, moficiările aduse au prevăzut o procedură simplificată de înregistrate a asociațiilor de locatari la inițiativa a 5 proprietari.
„Totul a fost bine și frumos până la un moment”, a declarat acesta. Deputatul a menționat că, „oamenii din anturajul lui Ion Ceban au pus la cale o schemă de preluare a administrării blocurilor din Chișinău, și anume preluând informații de la administratorii întreprinderilor municipale de gestionare a fondului locativ. Au obținut informații la datele personale a persoanelor aflate pe anumite adrese și au încercat prin informații diverse să-i convingă să constituie o mega asociație sau mai multe mega asociații care ar gestiona mai multe blocuri locative”, a declarat Grădinaru.
În acest scontext, proiectul de lege „propune amendarea prevederilor Legii nr. 187/2022 referitoare la înființarea asociației – prin majorarea numărului semnatarilor pentru crearea asociației de proprietari din condominiu – de la 5 la 1/2 în cazul asociațiilor cu mai multe condominii și – de la 5 la 1/4, în cazul asociațiilor cu un singur condominiu”.
UPDATE 11:51 70 de deputați au susținut în prima lectură proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 74/2020 privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale.
Acest proiect prevede „stabilirea pragurilor valorice pentru aplicarea regimului achizițiilor sectoriale și al concursurilor de soluții, cu obligativitatea publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, precum și reglementarea expresă a posibilității delegării atribuțiilor grupului de lucru către specialiști certificați, furnizori de servicii de achiziție sau autorități centrale de achiziție”.
Totodată, sunt revizuite activitățile licențiate din sectoarele termoenergetic, gaze naturale, electroenergetic și serviciile publice de alimentare cu apă și canalizare.
„Proiectul introduce reglementări privind achizițiile transfrontaliere, evaluarea ofertelor ce includ produse din state terțe fără acorduri relevante, precum și cazurile de anulare a procedurilor. De asemenea, sunt revizuite condițiile de modificare a contractelor pe durata executării, regimurile speciale aplicabile anumitor servicii și este instituit un mecanism de cooperare administrativă cu autoritățile din statele membre ale Uniunii Europene, în vederea asigurării unei aplicări uniforme a normelor”, scrie în raportul emis de Comisia economie, buget și finanțe.
Printre beneficiile pe care le aduce acest proiect se enumeră digitalizarea. „Executarea contractului va fi înregistrat în noul sistem electronic, respectiv, va fi o transpraență și o vizibilitate foarte mare la fiecare proces și va fi mai grea procedura de corupere”, a declarat Elena Grumeza, secretara de stat a Ministerului Finanțelor.
„Impact va avea și faptul că regulile acum sunt pentru agenții economici. Aici mă refer, în primul rând, la enitățile economice care urmează să aplice legea. Am oferit un grad mult mai mare de claritate la procedură și a tuturor pașilor care trebuie parcurși și asta ar trebui să contribuie la libelarizarea prieței care în ultima instanța va contribui în ultima instanță și la un tarif mai mic pentru consumatorii finali”, a afirmat Grumeza.
UPDATE 11:25 Proiectul de lege pentru modificarea articolului 5 din Legea cu privire la Serviciul de Protecție și Pază de Stat a fost votat în lectura a doua de către 67 de deputați.
Potrivit raportului, modificarea face parte din alinierea legislațiie UE. „Statele candidate la aderare la Uniunea Europeană, la fel pot participa la respectiva rețea europeană de protecție a personalitățior, facilitând astfel un schimb rapid de informații, o reacție mai coordonată în fața riscurilor de securitate, fapt ce va conduce la consolidarea protecției acestora pe plan internațional”, se arată în raportul emis de Comisia pentru securitate națională, apărare și ordine publică.
UPDATE 11:20 Deputații au votat în lectura a doua ambele proiectul de lege ce țin de denunțarea acordurilor cu statele CSI.
Primul proiect este pentru denunțarea Acordului de constituire a Comunității Statelor Independente, întocmit la Minsk la 8 decembrie 1991, și a Protocolului la Acordul de constituire a Comunității Statelor Independente, întocmit la Alma-Ata la 21 decembrie 1991.
Al doilea proiect de lege este pentru denunțarea Statutului Comunității Statelor Independente, adoptat la Minsk la 22 ianuarie 1993
60 de deputați au susținut proiectele.
UPDATE 11:15 72 de deputați au susținut proiectul de lege pentru aderarea R. Moldova la Convenția privind limitarea răspunderii pentru creanțe maritime și la Protocolul din 1996 pentru amendarea acesteia, adoptate în cadrul Organizației Maritime Internaționale la Londra la 19 noiembrie 1976.
„Odată cu aplicarea Convenției, navele moldovenești sau cele care tranzitează portul moldovenesc, vor putea opera în condiții de răspundere limitată, ceea ce înucrajează investițiile și parteneriatele bilaterale”, se arată în raportul prezentat de Radu Marian.
UPDATE 11:10 Proicetul de lege a fost susținut în a doua lectură de 54 de deputați.
UPDATE 11:07 Radu Marian, deputat PAS, prezintă proiectul de lege pentru modificarea Legii cu privire la Banca Națională a Moldovei, în special aspecte privind guvernanța instituțională.
Proiectul a fost prezentat de către Guvern și examinat pentru lectura a doua de către Comisia economie, buget și finanțe. Potrivit lui Marian, „cea mai importantă prevedere care se propune este consolidarea independenței conducerii Băncii Naționale a Moldovei, Așasar, la procedura de demitere a acesteia va fi implicat și președintele R. Moldova. Deci, pe lângă votul a 2/3 din deputați din parlament, pentru a aproba această demitere, va fi nevoie și de aprobarea președintelui țării”.
UPDATE 11:00 Deputata PSRM Alla Darovannaia a propus să fie oprită starea de urgență, care a afost aplicată după ce Rusia a bombardat infrastructura Ucrainei, afectând și linia eletrică aeriană Vulcănești-Isaccea.
Doina Gherman, președința fracțiunei PAS, a anunțat că linia trebuie testată până a fi abrogată starea de urgență.
Inițiativa a fost susținută de 31 de deputați.
UPDATE 10:57 Grigore Novac a propus includerea pe ordinea de zi a proiectul de lege ce privește reducerea TVA-ului la produsele petroliere.
Radu Marian a declarat că acest subiect va fi discutat în cadrul Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe.
36 de deputați au susținut inițiativa.
UPDATE 10:53 Olga Cebotari, deputată PSRM, cere excluderea din ordinea de zi a proiectelor de lege ce țin de denunțarea acrodurilor CSI.
Doar 29 de deputați au susținut inițiativa.
UPDATE 10:50 Marcel Cenușă, deputat PSRM, cere audierea ministrei Afacerilor Interne, în urma scandalului ce privește mita de 400 de mii de dolari care ar fi fost acceptată de către angajați a structurilor subordonate ministerului.
Inițiativa a fost susținută de 36 de deputați.
UPDATE 10:47 Grigore Novac, deputat PSRM, solicită prezența ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, în privința majorării prețurilor pentru transportul interurban.
Inițiativa a întrunit 36 de voturi.
UPDATE 10:45 O altă inițiativă din partea deputaului Bătrâncea ține la fel de ministrul Mediului. Acesta vrea să cunoască detaliat ce investiții face R. Moldova și volumul de apă disponibil oamenilor în situații de criză.
35 de deputați au votat pentru inițiativa acestuia.
UPDATE 10:40 Vlad Bătrâncea, deputat PSRM, solicită audierea ministrului Mediului pentru a comenta situația din satul Pârâta, raionul Dubăsari, „unde există un teren cu destinație agricolă și, un agent economic, foarte activ și obraznic, în cantități industriale, valorifică și extrage zăcăminte din nisip și prundiș, deși nu are nici un act permisiv“.
Propunerea a fost susținută de 36 de deputați.
UPDATE 10:36 Inițiativa a întrunit 35 de voturi.
UPDATE 10:33 O altă inițiativă din partea PCRM este audierea ministrului Finanțelor. Partidul vrea că ministrul să ofere explicații despre gestionarea veniturilor suplimentare venite în urma scumpirii carburanților. Odnostalco afirmă că statul ar fi câștigat 100 de milioane de lei.
Radu Marian admite că datorită TVA-ului aplicat statul a câștigat aproximativ 100 de milioane de lei, însă a precizat că mai mulți bani sunt redirecționați către agricultori, dar și în alte domenii de activitate care necesită ajutor.
UPDATE 10:31 Diana Caraman, președința fracțiunii „Partidul Comuniștilor din R. Moldova” (PCRM), solicită audierea ministrului de externe, Mihai Popșoi, privind „minciunile” menționate de acesta despre faptul că denunțarea acordurilor din CSI nu va afecta „în niciun fel R. Moldova”.
Doar 30 de deputați au susținut inițiativa.
UPDATE 10:28 Inițiativa a fost susținută doar de 35 de deputați.
UPDATE 10:27 Radu Marian, deputat PAS și președintele Comisiei pentru economie, buget și finanțe, afirmă că este un subiect important și susține că tema va fi discutată în cadrul următoarei ședințe a Comisiei.
UPDATE 10:24 Fracțiunea „Partidul Nostru” solicită audierea ministrului Finanțelor și a ministrului Dezvoltării Economie și Digitalizării privind stoparea acceptării spre finanțare a cererilor pentru acordarea compensațiilor în cadrul programului de stat „Prima Casă”.
Potrivit fracțiunii, această decizie „ridică probleme serioare de ordin social, economic și bugetar, afectând direct cetățenii care și-au planificat achiziționarea unei locuințe în baza anagajamentelor publice asumate”.
UPDATE 10:16 Ludmila Adamciuc, deputata PAS, aduce aminte deputaților că pe 2 aprilie este marcată Ziua Internațională de Conștientizare a Autismului. Deputata PAS propune colegilor o activitate pentru a promova acceptarea și a susține incluziunea persoanelor cu autism.
PDATE 10:13 91 de deputați s-au prezentat la ședință.
