Expert: războiul din Ucraina a forțat R. Moldova să-și regândească apărarea
Războiul declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei a intrat în al patrulea an astăzi, 24 februarie, iar R. Moldova, deși nu este stat beligerant, resimte direct efectele militare ale conflictului. Zeci de drone rusești au survolat neautorizat spațiul aerian moldovenesc din 2022 încoace, iar în mai multe cazuri fragmente de aparate de zbor, inclusiv cu componente explozibile, au fost depistate pe teritoriul țării. În paralel, autoritățile au majorat bugetul pentru apărare și au inițiat un proces de modernizare a Armatei Naționale. Constatările apar într-o analiză semnată de Artur Leșcu, doctor în istorie și expert în securitate al comunității WatchDog.MD.
Drone rusești peste teritoriul R. Moldova
Potrivit expertului, una dintre cele mai vizibile consecințe militare ale războiului o reprezintă „penetrările repetate ale spațiului aerian al R. Moldova de către drone rusești lansate asupra Ucrainei”.
În contextul atacurilor asupra infrastructurii energetice și portuare din sudul și vestul Ucrainei, traiectoriile unor drone de tip Shahed sau Gherbera au intersectat în mod repetat teritoriul moldovenesc.
„Nu vorbim despre incidente izolate, ci despre un fenomen recurent”, subliniază Leșcu. Din 2022 au fost raportate zeci de cazuri de survolări neautorizate și cel puțin o duzină de situații în care fragmente de drone au fost depistate pe teritoriul național. În cel puțin un caz, autoritățile au confirmat prezența componentelor explozibile.
Chiar dacă majoritatea aparatelor nu ar fi avut ca țintă directă R. Moldova – fiind deviate fie de sistemele ucrainene de apărare antiaeriană, fie din cauza unor erori de navigație – riscurile pentru populație și infrastructură au fost reale, punctează expertul. „Faptul că un stat se confruntă cu căderi de drone militare pe propriul teritoriu reprezintă, în sine, o anomalie de securitate.”
Reacții diplomatice și mesaje politice
În urma acestor incidente, autoritățile de la Chișinău au convocat în repetate rânduri ambasadorul Federației Ruse la Ministerul Afacerilor Externe. Într-un gest simbolic, oficialilor ruși le-au fost prezentate fragmentele de drone căzute pe teritoriul R. Moldova, pentru a sublinia gravitatea situației.
Mesajul transmis, potrivit expertului, a fost unul clar: incidentele nu pot fi tratate drept simple „accidente colaterale”, iar riscurile pentru cetățeni sunt inacceptabile într-un stat care nu este parte a conflictului.
Buget mai mare pentru apărare
Pe fondul crizei de securitate, percepția asupra necesității consolidării apărării s-a modificat semnificativ. Dacă timp de decenii tema modernizării Armatei Naționale a fost marginalizată, după 2022 aceasta a devenit tot mai prezentă pe agenda publică, a remarcat expertul.
Datele citate în analiză arată o creștere constantă a bugetului apărării: de la circa 0,36% din PIB în 2022 la aproximativ 0,65% din PIB în 2025, cu o țintă de 1% până în 2030. În cifre absolute, alocările au crescut de la aproximativ 61,7 milioane de dolari în 2022 la aproape 100 de milioane de dolari în 2025.
Deși nivelul rămâne modest în raport cu provocările regionale, expertul consideră că tendința indică o schimbare de abordare.
Strategii noi și tehnică modernă
Contextul regional a dus și la adoptarea a trei documente strategice: Strategia Securității Naționale, Strategia de Apărare și Strategia Militară. Potrivit analizei, acestea identifică explicit riscurile și vulnerabilitățile și trasează direcții pentru consolidarea capacităților de apărare.
Modernizarea este vizibilă și la nivelul dotării. Armata Națională a introdus sisteme de artilerie autopropulsată ATMOS 2000, calibru 155 mm, compatibile cu standardele NATO, precum și mortiere autopropulsate de tip Scorpion.
Pe segmentul apărării antiaeriene la joasă altitudine au fost recepționate sisteme MR-2 Viktor, destinate combaterii dronelor și altor ținte aeriene care zboară la altitudine redusă. De asemenea, a fost achiziționat un radar modern, iar un al doilea sistem este în așteptare.
În paralel, Armata a început tranziția de la puștile de tip Kalașnikov la arme compatibile cu standardul NATO de 5,56 mm, precum Steyr AUG – o schimbare care reflectă atât modernizarea tehnică, cât și alinierea la standarde occidentale.
„Neutralitatea nu înseamnă absența apărării”
Expertul menționează că modernizarea armatei este frecvent criticată de propagandiști pro-ruși și actori politici afiliați intereselor Moscovei, care o prezintă drept o „militarizare periculoasă”.
„În realitate, lipsa capacităților de apărare amplifică vulnerabilitatea. Neutralitatea nu înseamnă absența apărării, iar consolidarea capacităților defensive nu echivalează cu implicarea într-un conflict”, subliniază Leșcu.
Pe termen lung, concluzionează acesta, efectele războiului asupra R. Moldova trebuie evaluate nu doar prin prisma incidentelor punctuale, ci și a transformărilor structurale generate. Dacă modernizarea devine un proces susținut, iar securitatea este înțeleasă drept o condiție a bunăstării, această perioadă de criză ar putea avea un efect consolidator pentru statalitatea R. Moldova.
Pe 24 februarie 2022, Rusia a început un război agresiv împotriva Ucrainei. În fiecare zi, în țara vecină mor oameni nevinovați, sunt distruse orașe și familii întregi. Milioane de oameni, majoritatea femei, copii și bătrâni, sunt forțați să-și părăsească casele și să plece pentru a se salva de război.
