Patru profesori turci, expulzați ilegal din R. Moldova, au fost eliberați din închisori. Avocatul Vadim Vieru, despre solicitarea Comitetului de Miniștri: „Vizează emiterea unui mesaj asumat prin care să se instituie principiul toleranței zero față de detențiile arbitrare”
Patru dintre cei șapte profesori turci extrădați ilegal din R. Moldova în 2018 au fost eliberați din închisorile turcești. Informația a fost făcută publică, în premieră, la o reuniune a Comitetului de Miniștri (CM) al Consiliului Europei. Până acum se cunoștea doar despre un profesor eliberat din detenție. Decizia de eliberare a fost salutată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei în cadrul celei de-a 1553-a reuniuni, dedicată monitorizării executării hotărârilor CtEDO, scrie Radio Europa Liberă Moldova.
Cei patru profesori turci sunt: Müjdat Çelebi, director financiar al rețelei de licee „Orizont” în 2018; Riza Doğan, care era director al Liceului „Orizont” din Durlești; Mehmet Feridun Tüfekçi, care ocupa atunci funcția de director al Liceului „Orizont” de la Ceadîr-Lunga și Sedat Hasan Karacaoğlo, adjunct al directorului general al rețelei de licee „Orizont” la acea vreme. Documentul precizează că cei patru cetățeni turci pot reveni în Moldova fără restricții.
Potrivit Radio Europa Liberă Moldova, Comitetul de Miniștri a îndemnat autoritățile de la Chișinău să continue eforturile diplomatice pentru a clarifica situația lui Yasin Özdil, PR-director al rețelei de licee „Orizont” în 2018, și să faciliteze transferul său în Moldova pentru executarea eventualei sentințe, dacă acesta va dori. În octombrie 2020, fusese eliberat Hüseyin Bayraktar, care, la scurt timp după aceea, a revenit în R. Moldova.
Într-un comentariu pentru Ziarul de Gardă, avocatul Vadim Vieru, director de program al Asociației Promo-LEX, a declarat că decizia adoptată de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei pe 11 martie 2026 scoate în evidență „o serie de restanțe procedurale și instituționale pe care statul moldovean încă le înregistrează în raport cu obligațiile sale internaționale”.
Potrivit directorului de program al Asociației Promo-LEX, analiza tehnică a documentului indică „o segmentare clară a evaluării între măsurile cu caracter individual și cele cu caracter general, evidențiind deficiențe la nivelul finalității judiciare și al implementării cadrului normativ”.
„În privința măsurilor cu caracter individual, Comitetul a constatat o evoluție pozitivă în cazul a patru dintre reclamanți (Müjdat Çelebi, Riza Doğan, Mehmet Feridun Tüfekçi și Sedat Hasan Karacaoğlo), care au fost eliberați din detenția executată în Turcia, având în prezent libertatea de a intra și ieși din R. Moldova. Din perspectivă procedurală, Comitetul de Miniștri a considerat că nu mai sunt necesare măsuri individuale suplimentare pentru aceștia. Totuși, obligațiile pozitive ale statului rămân active în privința reclamantului Yasin Özdil. Comitetul a solicitat autorităților de la Chișinău continuarea demersurilor diplomatice, având ca obiectiv juridic facilitarea transferului executării pedepsei sale în R. Moldova, în conformitate cu tratatele internaționale aplicabile, sub rezerva consimțământului acestuia. Lipsa unor rezultate tangibile în acest sens menține cauza deschisă pe rolul CM.
Pe dimensiunea măsurilor cu caracter general, cea mai severă constatare tehnică a Comitetului vizează tergiversarea procedurilor penale interne. Conform jurisprudenței CtEDO, o investigație eficientă impune un grad de celeritate și finalitate. În cazul fostului director SIS, CM a reținut că au trecut mai bine de cinci ani de la pronunțarea sentinței în primă instanță, fără a exista o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. Această întârziere contravine garanțiilor procedurale ale unui proces echitabil desfășurat într-un termen rezonabil. Totodată, referitor la investigarea oficialilor de rang înalt, deși CM a notat acțiunile întreprinse în dosarul disjuns, a solicitat prezentarea unor rezultate concrete capabile să elucideze circumstanțele de fapt și să identifice toți factorii decizionali implicați. Aceasta constituie o reiterare a faptului că investigațiile nu se pot limita exclusiv la nivelul de execuție, fiind necesară clarificarea lanțului ierarhic complet. În ceea ce privește reformele instituționale, decizia abordează operabilitatea modificărilor legislative operate în 2023 referitoare la mecanismul de supraveghere și responsabilizare a Serviciului de Informații și Securitate.
Problema fundamentală reținută este lipsa legislației secundare. Deși legea-cadru există, controlul parlamentar rămâne inaplicabil în practică din cauza neadoptării Regulamentului care guvernează activitatea Subcomisiei parlamentare de profil. CM a impus autorităților sarcina de a finaliza, adopta și raporta cu privire la aplicarea efectivă a acestui Regulament. Un alt aspect relevant se regăsește la punctul 7 al deciziei, unde CM utilizează formularea „invită cu fermitate” (strongly invited), o sintagmă care, în limbajul diplomatic al CoE, denotă ignorarea repetată a unor recomandări anterioare. Solicitarea vizează emiterea unui mesaj asumat de la cel mai înalt nivel politic prin care să se instituie principiul toleranței zero față de detențiile arbitrare și transferurile extralegale. Neîndeplinirea acestei recomandări indică o carență în asumarea instituțională a responsabilității pentru încălcările convenționale din septembrie 2018. În concluzie, până la noul termen de raportare setat pentru 12 septembrie 2026, autoritățile R. Moldova trebuie să depășească faza raportărilor formale. Executarea integrală a hotărârii Ozdil și alții necesită hotărâri judecătorești definitive în procedurile penale pendinte, operaționalizarea prin norme secundare a controlului parlamentar asupra SIS și acțiuni diplomatice documentate în raport cu reclamantul rămas în detenție”, declară avocatul Vadim Vieru.
Dosarul fostului șef SIS, Vasile Botnari, se întoarce în prima instanță
Dosarul fostului director al Serviciului de Informații și Securitate, Vasile Botnari, va fi rejudecat la Judecătoria Chișinău, într-un alt complet, după ce Curtea de Apel Centru a admis recursul soției unuia dintre profesorii turci expulzați în 2018. Instanța de Apel a casat parțial sentința din 15 iulie 2020, prin care Botnari fusese sancționat doar cu o amendă de 88 de mii de lei pentru abuz de putere. Potrivit Promo-LEX, Curtea de Apel a constatat erori grave de drept și a remediat o deficiență din faza de urmărire penală. În septembrie 2018, pe când Vasile Botnari era directorul Serviciului de Informații și Securitate, instituția a expulzat șapte cetățeni turci, acțiune considerată ilegală de familiile acestora.
Cronologia dosarelor penale după expulzarea ileagă a profesorilor turci
Pe 6 septembrie 2018, şapte cetățeni turci au fost reținuți și duşi în Turcia de către SIS, asistat de Ministerul Afacerilor Interne. La 9 octombrie 2018, Procuratura Generală a fost sesizată cu privire la pretinsele acțiuni ilegale ale SIS în cadrul operațiunii de scoatere din țară a cetățenilor turci. Sesizarea a venit din partea mai multor entități, printre care Amnesty International Moldova, Avocatul Poporului și un grup de angajați ai Liceului Teoretic. Prin ordonanța din 5 noiembrie 2018, procurorul Oleg Afanasii a refuzat pornirea urmăririi penale și a dispus clasarea procesului penal, deoarece faptele invocate nu întruneau elementele infracțiunii. Procurorul a constatat că acțiunile autorităților „au fost în corespundere cu legislația în vigoare”. La 2 august 2019, procurorul general interimar de atunci, Dumitru Robu a anulat ordonanţa din 5 noiembrie 2018, deoarece investigația efectuată de procurorul Oleg Afanasii nu a fost „eficientă”.
Pe 15 ianuarie 2020, procurorul Victor Plugaru a dispus clasarea procesului penal pe marginea sesizării privind comiterea de către angajații SIS la 6 septembrie 2018 a acțiunilor de violare a domiciliului familiei Tufekci, precum și comiterea altor acțiuni ilegale în privința lui Mehmet Tufekci. Potrivit ordonanței, angajații SIS care au venit la domiciliul lui Galina Tufekci au declarat că ei nu au intrat în curte, iar Mehmet Tufekci benevol a venit la ei și împreună au plecat spre Chișinău. La 16 ianuarie 2020, același procuror a dispus încetarea participării Galinei Tufekci în calitate de parte vătămată, invocând ordonanţa din 15 ianuarie 2020 și faptul că Ministerul Finanțelor a plătit integral despăgubirea acordată de CtEDO Galina Tufekci susține că ordonanțele din 15 şi 16 ianuarie 2020 nu i-au fost aduse la cunoștință în termenul prevăzut de lege.
