Opt incidente de încălcare a spațiului aerian al R. Moldova, dintre care cinci soldate cu explozii la sol, înregistrate în ultima săptămână

În perioada 3-9 octombrie 2026, pe fondul atacurilor Federației Ruse asupra Ucrainei, Serviciul Operații Aeriene al Armatei Naționale a înregistrat opt incidente de încălcare a spațiului aerian al R. Moldova, informează Ministerul Apărării (MA) printr-un comunicat.

Dintre acestea, potrivit instituției, cinci au vizat survoluri ale unor obiecte aeriene soldate cu explozie la sol, semnalate în localități precum: orașul Căușeni, localitatea Constantinovca (raionul Căușeni), localitatea Crocmaz (raionul Ștefan Vodă), localitatea Puhăceni (raionul Anenii Noi) și localitatea Dubovca (raionul Hîncești).

„Toate incidentele rezultate cu explozii și incendii au avut loc pe data de 3 octombrie.

Alte trei survolări neautorizate au fost înregistrate la 3 și 7 octombrie, în zona Palanca (raionul Ștefan Vodă) și în localitatea Pervomaisc, pe segmentul transnistrean.

Asemenea cazuri pot pune în pericol viețile oamenilor și pot genera consecințe imprevizibile pentru țară”, susțin reprezentanții Ministerului.

De la începutul anului 2026, au fost consemnate 56 de incidente de încălcare a spațiului aerian al R. Moldova, iar din 2022 până în prezent, numărul acestora a ajuns la 93.

Ministerul Apărării reiterează apelul către populație ca în cazul identificării unor drone, rachete sau fragmente ale acestora să nu se apropie și să nu atingă astfel de obiecte. Orice asemenea situație trebuie raportată imediat autorităților competente, la 112.

„Informațiile prezentate reflectă datele aflate în evidența Ministerului Apărării la data întocmirii prezentului comunicat și se referă la incidentele și cazurile documentate de instituție în perioada menționată”, precizează instituția.

De la începutul războiului dintre Rusia și Ucraina până pe 22 septembrie 2026, spațiul aerian al R. Moldova a fost survolat de 76 de obiecte zburătoare. Potrivit Centrului pentru Comunicare Strategică și Combaterea Dezinformării (STRATCOM), numărul incidentelor cu drone în spațiul aerian al R. Moldova a crescut simțitor pe parcursul ultimelor luni, fiind înregistrate și cazuri de explozii. În 2022 au fost înregistrare 4 cazuri de survolare a spațiului aerian, în 2023 – 6, în 2024 – 10, în 2025 – 17, iar de la începutul anului 2026 – 39 de cazuri.

Doar în perioada 1 august – 22 septembrie, 28 de drone au invadat spațiul aerian al țării. Dintre acestea, cinci s-au prăbușit pe teritoriul nostru, iar în alte cazuri au fost găsite fragmente de drone în câmpuri.

Trei dintre acestea au căzut în zonele extravilane ale satelor Talmaza și Crocmaz din r. Ștefan-Vodă, dar și în satul Mihăilenii Vechi, Rîșcani, fără a provoca victime. În toate cazurile, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a condamnat incidentele și a calificat încălcarea spațiului aerian drept o încălcare gravă a suveranității și un risc direct pentru siguranța cetățenilor. Dar ce poate face statul, în afară de a condamna, pentru a-și proteja cetățenii?

De câți bani e nevoie pentru a proteja spațiul aerian? „Informații clasificate”

La începutul lunii septembrie, ZdG a întrebat autoritățile câți bani ar trebui investiți pentru ca R. Moldova să aibă o capacitate reală de protejare a spațiului aerian împotriva dronelor. După aproape două săptămâni, Ministerul Apărării (MA) ne-a răspuns că „valoarea investițiilor depinde de nivelul de acoperire, configurația sistemului și cantitatea echipamentelor necesare”, dar și că „datele detaliate privind necesarul de capabilități și costurile programelor strategice sunt informații clasificate”.

Am întrebat MA dacă a făcut o estimare financiară pentru dezvoltarea unui sistem de apărare antiaeriană adaptat noilor amenințări, dar și la această întrebare instituția a evitat să ofere date concrete. „MA evaluează și actualizează permanent planurile de dezvoltare și achiziții strategice. Estimările sunt ajustate în funcție de amenințări, resursele disponibile, ofertele producătorilor și sprijinul partenerilor externi. Informațiile financiare detaliate cu acces limitat nu pot fi comunicate public”, se precizează în răspunsul MA. 

Invitat la podcastul ZdG „Detectorul de Falsuri”, Ghenadie Cojocaru, secretar de stat la MA, a evitat și el să menționeze o cifră, precizând doar că bugetul public al MA este de circa două miliarde de lei, echivalentul a aproximativ 100 de milioane de euro. „Nu cred că în Europa găsim bugete mai mici. Poate doar în Malta”, a punctat acesta. El a mai adăugat că tehnologia dronelor utilizate în războiul din Ucraina evoluează, de asemenea, foarte rapid. Potrivit secretarului de stat, dacă primele aparate zburau cu viteză de aproximativ 100–200 de kilometri pe oră, noile generații de drone Șahed sau Gheran pot atinge aproximativ 600 de kilometri pe oră sau chiar mai mult.

„Tehnologiile pe câmpul de luptă din Ucraina evoluează într-așa fel și cu așa o viteză, încât noi nu mai vorbim de ani. Acum cred că vorbim de luni, de zile. Lupta cea mai complicată pentru detectarea acestor drone se dă la altitudini joase. Și atunci, dacă o dronă zboară și la altitudini joase, și cu o viteză foarte mare, atunci este mai dificil”, a spus Ghenadie Cojocaru. La aceasta se adaugă relieful și traiectoria aparatului, care pot crea zone în care radarul nu îl vede. 

Cojocaru susține că, în 2026, capacitatea R. Moldova la acest capitol „este mult mai bună decât în urmă cu câțiva ani”, când, potrivit lui Cojocaru, era aproape inexistentă și se baza pe tehnică depășită. Sistemele existente permit acum formarea unei imagini generale asupra spațiului aerian și, atunci când este necesar, luarea deciziei de închidere a acestuia pentru protejarea aviației civile.