Op-Ed: Progresul reformelor din R. Moldova este real — în ciuda a ceea ce Rusia vrea să credem
În contextul alegerilor parlamentare din R. Moldova, Yana Brovdiy și Antonella Aloia, membre a Indicelui Parteneriatului Oriental (EaP Index), au transmis un transmis un articol de opinie Ziarului de Gardă în care vorbesc despre progresele țării noastre în materie de combatere a corupției și despre importanța scrutinului din 28 septembrie.
Op-Ed: „Pe măsură ce Moldova se îndreaptă către alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, miza politică nu ar putea fi mai mare. Țara se află într-un moment critic, traiectoria sa democratică și aspirațiile europene fiind supuse unor presiuni constante din partea actorilor pro-ruși, atât interni, cât și externi. Și totuși, în ciuda acestor provocări, Moldova a înregistrat progrese reale și măsurabile în materie de reforme.
Instituțiile democratice au fost consolidate, guvernanța a devenit mai transparentă, iar reformele aliniate criteriilor de aderare la Uniunea Europeană au avansat. Potrivit Indicelui Parteneriatului Oriental 2025, Moldova se situează acum în fruntea clasamentului regiunii, ceea ce contrazice direct discursul persistent al Kremlinului potrivit căruia nimic nu s-a schimbat în bine. Da, reforma este în curs de desfășurare, iar provocările rămân substanțiale. Dar progresele realizate sunt reale și oferă o bază solidă pentru consolidarea reformelor dacă Moldova își menține cursul pro-european.
Agenda de reforme
Procesul de reformă al Moldovei a fost accelerat după alegerile parlamentare din 2021, când Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) al președintei Maia Sandu a obținut majoritatea în parlament. Acest mandat a permis guvernului să lanseze un program ambițios de reforme axat pe eliminarea corupției sistemice, reformarea sistemului judiciar, alinierea politicilor la standardele UE și asigurarea independenței energetice față de Rusia. Societatea civilă a jucat un rol cheie în implementarea acestor reforme.
Un impuls major pentru agenda de reformă a Moldovei a venit în iunie 2024, când Uniunea Europeană a deschis oficial negocierile de aderare, un pas istoric în procesul de integrare al țării în UE. Mai târziu, în octombrie 2024, prin referendumul constitutional privind aderarea la UE – care a trecut cu o marjă de doar 0,7 puncte procentuale, moldovenii au aprobat o modificare constituțională care consacra aderarea la UE ca obiectiv strategic național.
Moldova își consolidează administrația publică
Conform concluziilor Indicelui Parteneriatului Oriental 2025, Moldova rămâne lider în regiune în ceea ce privește reforma administrației publice, scorul său crescând de la 0,74/ 1.00 in 2023 la 0,78/1.00 (pe o scară de la 0 la 1). Aceasta creștere se datorează unor măsuri precum introducerea obligativitătii evaluării impactului reglementărilor pentru toate actele legislative. Aceasta măsură a dus la creşterea gradului de transparentă decizională, deși punerea în aplicare la nivelul instituțiilor rămâne inegală pentru moment. In ceea ce priveşte egalitatea de gen, Moldova are unul dintre cele mai avansate cadre legislative din regiune , inclusiv o Strategie națională pentru asigurarea egalității între femei și bărbați (2023-2027). Accentul pe incluziune completează eforturile mai ample de consolidare ale administrației publice.
Un exemplu notabil este programul SPRINT care oferă oportunități de dezvoltare profesională pentru tinerii funcționari publici și vizează consolidarea capacității administrative, făcând în același timp carierele din sectorul public mai atractive.
Cu toate acestea, anumite provocări persistă. Salariile mici din administrația publică continuă să determine o fluctuație crescută a personalului, slăbind stabilitatea instituțională tocmai în momentul în care Moldova intră în faza de implementare a acquis-ului UE, proces ce necesită resurse considerabile. Investițiile susținute în capitalul uman și în capacitatea instituțională vor fi esențiale pentru menținerea ritmului reformelor și pentru prevenirea riscului de stagnare a progresului înregistrat până acum.
Creșterea gradului de răspundere democratică a statului
Scorul Moldovei în ceea ce privește mecanismele de răspundere democratică a statului a crescut semnificativ, de la 0,72/1,00 (2023) la 0,87/1,00 (2025), reflectând consolidarea controlului parlamentar, revitalizarea cooperării dintre societatea civilă și parlament și o mai mare transparență fiscală față de evaluarea anterioară a Indicelui Parteneriatului Oriental (2023).
Legea din 2024 privind accesul la informații publice a îmbunătățit semnificativ controlul public, în timp ce inițiative precum bugetul pentru cetățeni, baza de date BOOST și un portal de date deschise au extins accesul la datele bugetare. O etapă importantă a avut loc pe 3 noiembrie 2023, când guvernul a aprobat Planul de Acțiune al Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă, elaborat cu contribuția societății civile. Planul promovează transparența, responsabilitatea și participarea publică.
În același timp, controlul civil al serviciilor de informații și al forțelor de ordine rămâne încă scăzut. Polarizarea politică, alimentată de facțiunile pro-Kremlin, adaugă și mai multă tensiune. Interzicerea Partidului Șor în 2023, pentru activități neconstituționale și destabilizatoare, a fost un pas înainte în direcția protejării proceselor democratice, dar lupta este departe de a fi încheiată.
Progrese în materie de combatere a corupției și reformă judiciară
Eforturile de combatere a corupției au înregistrat progrese modeste, dar importante, scorul Moldovei crescând de la 0,77 la 0,79 în ultimii doi ani, conform evaluării realizate de Indicele Parteneriatului Oriental. Printre măsurile cheie s-au numărat restructurarea Centrului Național Anticorupție, numirea de judecători specializați și lansarea Programului Național de Integritate și Anticorupție (2024-2028).
O ușoară scădere a scorului evaluării sistemului judiciar de la 0,90/1,00 (2023) la 0,88/1,00 (2025) reflectă dificultățile continue în reformarea acestui domeniu și riscurile create de politizare. Cu toate acestea, Moldova rămâne lider regional. Acest scor se coroborează si cu faptul că Moldova a ajuns de pe locul 82 pe locul 64 în Indicele World Justice Project Rule of Law (2020-2024), în parte datorită procesului de vetting al judecătorilor. Acesta a scos la iveală nereguli financiare grave și a dus la reforme în domeniul guvernanței democratice, deși demisiile în masă ale judecătorilor și fragilitatea instituțională reprezintă în continuare obstacole semnificative care vor trebui depășite.
Libertăți fundamentale
Moldova a continuat să susțină libertatea de exprimare, de opinie, de întrunire și de asociere, scorul în acest domeniu crescând ușor de la 0,83/1,00 (2023) la 0,84/1,00 (2025). Autoritățile au reusit sa blocheze mai multe mijloace de informare în masă și website-uri pro-ruse prin eforturile susținute de contracarare a dezinformării , stârnind o dezbatere publică cu privire la riscul potențial de restrângere a libertății legitime de exprimare. În același timp, platformele de socializare precum Telegram și TikTok au continuat să amplifice știri false și teorii conspiraționiste. Organizațiile societății civile și mass-media independente au intervenit pentru a promova alfabetizarea media și a verifica faptele, dar se confruntă cu o luptă dificilă împotriva resurselor vaste pe care Rusia le investește în propagandă, luptă care a devenit și mai grea din cauza reducerilor de finanțare ale USAID, care au avut un impact negativ în acest domeniu.
Alegeri sub presiune
Moldova a înregistrat o scădere de 0,11 puncte în 2025 în ceea ce privește drepturile democratice, alegerile și pluralismul. Această scădere este atribuită în mare parte interferențelor externe semnificative în favoarea partidelor pro-Moscova, cumpărării de voturi și ingerințelor străine care au subminat integritatea alegerilor. Deși administrarea alegerilor a fost eficientă din punct de vedere tehnic în timpul ultimelor alegeri din 2024, slăbiciuni precum nereformarea Comisiei Electorală Centrală și un nivel scăzut de încredere al publicului în instituțiile electorale au persistat.
Tensiunile politice s-au intensificat înaintea alegerilor din 2025. Deși Partidul Şor a fost interzis, rețelele sale continuă să existe, în special în Găgăuzia, sub nume noi și susținute de finanțare ilicită și influențărusească. Între timp, Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), principala opoziție, și-a intensificat retorica pro-rusă. În martie 2025, parlamentarii BCS au introdus un proiect de lege controversat privind „agenții străini”, care vizează ONG-urile, reflectând îndeaproape legislația rusă și atrăgând după sine condamnarea fermă din partea societății civile – care a subliniat faptul că partidul încearcă să imite scenariul Georgian Dream de regres democratic sub pretextul suveranității naționale.
Deci, ce este în joc pe 28 septembrie?
Alegerile parlamentare din 2025 sunt mai mult decât o competiție politică; ele sunt un referendum privind viitorul Moldovei. Va continua țara să construiască un stat democratic, european, sau va fi trasă înapoi în orbita Kremlinului prin dezinformare și sabotaj politic?
Progresul reformelor din Moldova este real și susținut de date precum cele publicate de Indexul Partneriatului Oriental. Dar acesta rămâne fragil. Inversarea cursului nu numai că ar bloca integrarea țării în UE, dar ar și anula ani de progrese obținute cu greu.
Lumea și alegătorii moldoveni nu trebuie să se lase induși în eroare de discursul de la Kremlin. Ce este în joc pe 28 septembrie nu este altceva decât viitorul democratic al Moldovei”, se spune în opinie.
Autori: Yana Brovdiy, Antonella Aloia
Indicele Parteneriatului Oriental (EaP Index) este un instrument bazat pe date care urmărește progresul a șase țări – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina – în eforturile lor către o dezvoltare democratică durabilă și integrarea europeană. Acesta este dezvoltat de Forumul Societății Civile al Parteneriatului Estic, o platformă regională care reunește organizații ale societății civile din UE și din șase țări ale Parteneriatului Estic.
