Nu există corupție la guvernare? De ce niciun demnitar de rang înalt al actualei guvernări nu apare în dosare penale publice de corupție?

În ultimii patru ani, în spațiul public nu există niciun caz cunoscut în care un ministru, un deputat PAS sau un alt funcționar de rang înalt al actualei guvernări să fi fost reținut, cercetat penal sau trimis în judecată pentru fapte de corupție. Procuratura Anticorupție și CNA au declarat pentru Ziarul de Gardă că nu dețin sau nu pot furniza astfel de informații, pe care nu le vedem nici în rapoartele lor anuale. Experții anticorupție și juriștii consultați de ZdG pentru a clarifica fenomenul consideră că explicațiile pot varia: de la presiunea publică și cea internațională asupra unui partid proeuropean, care „face ca orice derapaj să coste enorm politic”, la o cultură instituțională care, istoric, investighează mai ales „moștenirile” politice ale guvernelor trecute.

Răspunsurile instituțiilor: „Nu putem identifica apartenența politică a persoanelor investigate”

La o solicitare a ZdG, Procuratura Anticorupție (PA) a transmis că baza sa de date conține doar datele de identificare ale subiecților cercetați, fără a include funcția publică sau apartenența politică. În consecință, instituția afirmă că „se află în imposibilitate de a furniza un răspuns” legat de eventualele cauze care ar implica demnitari ai actualei guvernări. Totodată, PA a invocat limitele legale privind accesul la informațiile din dosarele de urmărire penală și necesitatea respectării prezumției nevinovăției și a confidențialității.

Răspunsul Centrului Național Anticorupție (CNA) a fost similar: instituţia a invocat prevederile legale care permit limitarea accesului la informațiile din cauzele penale atunci când dezvăluirea lor ar putea prejudicia urmărirea penală sau drepturile persoanelor vizate.

Ce arată rapoartele PA și CNA: dosarele de rezonanță rămân despre trecut

Din comunicarea publică a instituțiilor anticorupție reiese că niciun ministru din guvernele Gavrilița, Recean sau Munteanu și niciun deputat PAS nu au fost vizați în dosare penale în ultimii patru ani. Rapoartele arată că cele mai răsunătoare dosare în această perioadă au vizat foști oficiali, din perioada de până la 2021, foști miniștri sau deputați din guvernările anterioare sau deputați din opoziție. PA și CNA menționează în rapoartele sale cazuri legate de finanțarea ilegală a partidelor, abuz de putere, trafic de influență și scheme economice complexe construite în perioadele trecute sau care nu vizează funcționari de rang înalt din arcul guvernamental. Cu ocazia zilei internaționale anticorupție, ZdG a întrebat două experte anticorupție și un fost ministru al Justiției de ce nu avem dosare de corupție care să vizeze actuala guvernare. 

Lilia Zaharia: „Nu au rețelele vechi de influență și știu că sunt sub lupă”

Experta în integritate, directoare executivă a Transparency International Moldova,  Lilia Zaharia, explică faptul că actuala garnitură guvernamentală a venit la putere fără rețelele economice, loialitățile politice moștenite sau „baronii locali” care au hrănit corupția în guvernele anterioare. Ea consideră că lipsa unor asemenea structuri reduce riscul de abuz de putere în scop personal, iar presiunea publică și cea internațională asupra unui partid proeuropean „face ca orice derapaj să coste enorm politic”.

„Oamenii pe care i-a promovat PAS veneau, în mare parte, din ONG-uri, din mediul academic sau din profesii liberale, nu din sistemul corupt moștenit din anii 2000.

Așa se explică și de ce vedem mult mai puține dosare penale pe numele lor. Nu pentru că ar fi «mai sfinți», ci pentru că nu au apucat să construiască păienjenișuri care, în trecut, hrăneau corupția: scheme economice, protecție politică, funcționari dependenți, instituții capturate. În plus, așteptările publice sunt mult mai ridicate, orice alunecare ar exploda mediatic și ar arde imaginea partidului într-o secundă. PAS știe că trăiește sub o lupă uriașă.

Totodată, presiunea externă joacă un rol important. Partenerii europeni urmăresc foarte atent ce se întâmplă la Chișinău, mai ales în contextul integrării europene, iar asta descurajează comportamentele riscante. Un ministru corupt într-un partid pro-UE are un impact negativ incomparabil mai mare decât într-un partid populist sau antioccidental. Costul politic e mult prea mare.

Realitatea e că PAS face greșeli, uneori mari, însă partidul nu stă pe o infrastructură a corupției. Dar, pentru moment, numărul redus de dosare nu este rezultatul unei protecții politice, ci al unei combinații între lipsa rețelelor corupte, presiunea publică constantă și atenția sporită din partea Occidentului”, consideră experta.

Lilia Ioniță: „Instituțiile lucrează mai bine retroactiv. Aș vrea să le văd la fel de active în timp real”

Experta Lilia Ioniță de la Centrul de Analiză și Prevenire a Corupției crede că lipsa dosarelor publice nu trebuie neapărat echivalată cu o integritate impecabilă a guvernării. Ea amintește că, istoric, instituțiile anticorupție investighează mai activ faptele guvernelor anterioare decât pe cele ale guvernanților în funcție.

„Faptul că în spațiul public nu vedem dosare de corupție care să vizeze actuala garnitură de demnitari  poate fi interpretat în două direcții. Prima, cea optimistă, ar fi că integritatea lor este impecabilă, iar instituțiile nu au avut motive să pornească investigații. A doua, mai realistă dacă privim istoric, este că autoritățile continuă să se concentreze prioritar pe «moștenirile» politice, nu pe cei aflați azi la putere.

Eu nu contest posibilitatea primei variante, dar nici nu pot ignora a doua. Pentru că dosare, sesizări și suspiciuni există (poate nu toate publice, poate încă în faze incipiente), însă acestea apar, de regulă, abia după ce se schimbă polul de guvernare. Ritmul acesta s-a repetat suficient de constant în ultimii 20 de ani și ceva ca să putem vorbi deja nu doar de impresii, ci de un tipar documentat istoric și statistic. Personal, nu pot spune că acest mod de funcționare îmi inspiră deplină încredere în imparțialitatea sistemului.

Explicația pe care o văd este una simplă, chiar dacă nu foarte confortabilă: atâta timp cât instituțiile nu sunt percepute ca pe deplin independente, orice activități de combatere a corupție rămân vulnerabile la selectivitate. Aparent, autoritățile din domeniu  funcționează bine retroactiv, dar se mișcă prudent în raport cu prezentul politic.

Mi-aș dori să ajungem în punctul în care dosarele de corupție nu mai sunt conectate cu ciclurile electorale, iar integritatea se probează nu doar după, ci și în timpul exercitării puterii. Abia atunci vom putea vorbi despre o luptă cu corupția matură, egal aplicată și, cel mai important, credibilă pentru public”, menționează experta.

Alexandru Tănase: „Prezumția de bună-credință nu se negociază”

Fostul ministru al Justiției, fost președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, spune că într-o societate democratică normală lucrurile ar trebui să fie simple: pornești de la prezumția bunei-credințe și nu tratezi un demnitar ca pe un infractor în absența probelor. În opinia sa, „la noi însă, după importarea fără discernământ a ceea ce s-a numit generic «religia anticorupției», societatea a fost dresată ani la rând să vadă în orice funcționar al statului un hoț în devenire.” Această mentalitate, afirmă Tănase, a erodat profund încrederea în instituțiile statului.

El susține că, fără să observăm, am ajuns să trăim într-o cultură a denunțului și a spectacolului penal, unde lozinci precum „toți sunt o apă și-un pământ” înlocuiesc analiza, iar publicul așteaptă „entertainment cu mascați”, nu justiție. Iar ideea că fiecare seară trebuie să aducă o nouă „descindere televizată” spune mai multe despre starea societății decât despre integritatea guvernării.

„Eu cred că în toate guvernele din ultimii 30 de ani, inclusiv în cele conduse de Gavrilița, Recean sau Munteanu, au existat, fără îndoială, acte de corupție. Nu există putere politică imună. Unele cazuri au ieșit la iveală, altele nu vor fi cunoscute niciodată. Nu am motive să cred că actuala majoritate ar fi genetic diferită. Dar – și acest lucru este esențial – până în prezent, presa nu a reflectat niciun caz pertinent de corupție în interiorul actualei guvernări. Este posibil, desigur, ca o anumită autocenzură să existe în rândul unor jurnaliști atunci când vine vorba de PAS. Însă, ca de obicei, adevărul se va vedea abia după schimbarea guvernării, când lucrurile se decantează cu mult mai multă limpezime.

Vreau să explic logica acestei abordări: când nu ai probe, nu inventezi corupție doar ca să hrănești un public învățat cu ritualul execuțiilor televizate. Într-un stat de drept, nu se fabrică vinovați ca să validăm mitul național că «toți sunt hoți». Pentru că de aici începe etapa următoare, și mai nocivă: prăbușirea dosarelor în instanță din lipsă de probe, urmată de un val de isterie publică – de data aceasta îndreptat împotriva judecătorilor, acuzați că «eliberează hoții din pușcărie». Este un cerc vicios care distruge nu doar încrederea în justiție, ci însăși ordinea constituțională.

Așadar, până când apar date concrete care să mă convingă de contrariul celor afirmate, eu pornesc de la prezumția bunei-credințe. Nu pentru că politicienii ar fi sfinți, ci pentru că principiile statului de drept nu se negociază. Nu vreau să văd seara la TV show-uri cu mascați doar pentru că o parte din societate a ajuns să confunde justiția cu divertismentul”, mai menționează Tănase.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Consolidarea rezilienței de sus în jos și de jos în sus în Republica Moldova”, cofinanțat de Uniunea Europeană. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.